CSJ. Decizia nr. 3760/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3760/2003
Dosar nr.1276/2003
Şedinţa publică din 16 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 561 din 24 decembrie 2002, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpatul S.E.N. la 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele din acelaşi cod.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), până la împlinirea, de către inculpat, a vârstei de 18 ani.
Pe latură civilă, s-a luat act că prejudiciul adus părţii vătămate A.I. a fost acoperit prin restituire în natură şi că acesta nu a solicitat daune morale şi nici cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul, fiu al soţiei lui A.I., acesta din urmă fiind administrator al unei societăţi comerciale, începând cu luna decembrie 2001, a părăsit domiciliul familiei, a abandonat cursurile şcolare şi a peregrinat prin ţară în compania unui prieten cunoscut cu comportament antisocial.
În luna august 2002, inculpatul a revenit la mama sa, a luat legătura cu acelaşi prieten şi pentru a face rost de bani s-a hotărât să-l urmărească pe A.I., despre care cunoştea că dispune de sume importante, pe care le depune, periodic, în conturi bancare.
Ca atare, în ziua de 30 august 2002, cei doi l-au pândit pe A.I. în zona sediului din Ploieşti al Băncii T., l-au văzut când a coborât din autoturism şi s-a îndreptat spre intrare având asupra sa un pachet ce conţinea o sumă de bani.
Pentru a-l deposeda de bani, cei doi s-au apropiat, i-au smuls din mâini pachetul şi au încercat să fugă.
Întrucât A.I. l-a urmărit şi prin pe T.M., de la care şi-a recuperat banii, S.E.N. i-a pulverizat în figură spray lacrimogen şi s-a îndepărtat, dar prietenul său a fost imobilizat de cetăţeni.
Inculpatul s-a sustras cercetărilor, el fiind prins la 15 octombrie 2002.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicată, considerată a fi prea mare.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia penală nr. 115 din 5 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Nemulţumit şi de hotărârea instanţei de apel, inculpatul, în termen legal, a declarat recurs, şi în această cale de atac invocând ca motiv, netemeinicia pedepsei aplicată.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), text care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea şi aplicarea pedepselor, se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Ca atare, orientându-se spre pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, instanţa a considerat pericolul social ridicat al faptei, respectiv infracţiunea de tâlhărie în formă calificată, împrejurările în care a fost săvârşită, precum şi persoana inculpatului, minor care anterior datei comiterii faptei a avut un comportament deviat de la preocupările specifice vârstei şi comisese acte de violenţă aflate în curs de cercetare judecătorească.
Dispunerea executării pedepsei în regim de privare de libertate va realiza şi scopul pedepsei aşa cum este stipulat în art. 52 C. pen. Ca atare, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.E.N. împotriva deciziei penale nr. 115 din 5 martie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 15 octombrie 2002, la 16 septembrie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3759/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3761/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
