CSJ. Decizia nr. 3894/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3894/2003
Dosar nr. 2383/2003
Şedinţa publică din 19 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1151 din 5 decembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, au fost condamnaţi inculpaţii:
- OG la 7 ani închisoare şi conform art. 65 C. pen., la 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) şi e), cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Conform art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată cu privire la pedeapsa anterioară de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 371/2000 a Tribunalului Dâmboviţa şi s-a contopit restul de 182 zile, neexecutat, cu pedeapsa de 7 ani închisoare.
- V.A. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) şi e), cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că în seara zilei de 29 octombrie 2001, în timp ce partea vătămată G.D. se îndrepta spre locuinţa sa, inculpaţii ameninţând-o cu un cuţit, i-au sustras telefonul mobil, haina de piele cu care era îmbrăcată, un inel şi o pereche de cercei din aur.
Prin Decizia penală nr. 80 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I, s-a admis parţial apelul declarat de procuror, în sensul că s-a dispus, conform art. 118 lit. d) C. pen., confiscarea de la inculpatul V.A. a sumei de 1.250.000 lei şi de la inculpatul OG a sumei de 350.000 lei. Totodată, s-a respins ca nefondat apelul inculpatului V.A.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a susţinut că s-a făcut o greşită individualizare a pedepselor care sunt prea blânde în raport cu pericolul social ridicat al faptei comise de inculpaţi.
Recursul este fondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că fapta a fost săvârşită după lăsarea întunericului, în jurul orei 19,30, într-un loc public, unde inculpaţii au urmărit-o pe partea vătămată, care se îndrepta singură spre casă. Au îmbrâncit-o şi sub ameninţarea cuţitului, au deposedat-o de bunuri.
Prin rezultatul şi caracterul ei calificat, fapta inculpaţilor prezintă un pericol social ridicat de care nu s-a ţinut seama în suficientă măsură la individualizarea pedepselor.
De asemenea, nu s-a ţinut seama de persoana inculpaţilor. Astfel, inculpatul OG mai are în antecedente două condamnări şi anume pentru tâlhărie şi tentativă la infracţiunea de omor, iar inculpatul V.A. este cercetat pentru săvârşirea altor infracţiuni de tâlhărie, ambii inculpaţi dovedind în acest fel, un comportament antisocial persistent.
Se constată, în consecinţă, că stabilind pedepsele de 7 ani şi respectiv, 5 ani închisoare, instanţele, nu au făcut o justă individualizare, în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Urmează deci, să se admită recursul declarat de procuror, să se caseze hotărârile pronunţate în cauză şi să se majoreze pedepsele pentru a se asigura mai eficient funcţiile preventiv-educative ale acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 80 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe inculpaţii OG şi V.A.
Casează hotărârea atacată şi sentinţa penală nr. 1151 din 5 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului OG la 10 ani închisoare şi pedeapsa aplicată inculpatului V.A. la 6 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Deduce din pedepsele aplicate ambilor inculpaţi, timpul arestării preventive de la 11 aprilie 2002 la 19 septembrie 2003.
Onorariile pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor, în sumă de câte 300.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3893/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3898/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
