CSJ. Decizia nr. 3977/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3977/2003
Dosar nr.4606/2002
Şedinţa publică din 24 septembrie 2003
Prin sentinţa penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoşani a fost condamnată inculpata P.A. la următoarele pedepse:
- 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., parte vătămată fiind M.V.V.;
- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen., parte vătămată fiind M.V.V.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.;
-4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., parte vătămată fiind M.V.I.;
- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., parţi vătămate fiind: C.C.F., M.A.M., S.D., P.E.M.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită la 5 ani închisoare.
A fost dedusă durata reţinerii şi a arestării preventive de la 31 iulie 2001, la 20 septembrie 2001.
A fost confiscată de la inculpată suma de 6.350.000 lei.
A fost obligată inculpata să plătească părţii civile M.V.V. suma de 9.500.000 lei părţilor civile M.V.I., suma de 8.000.000 lei, C.C.F., suma de 4.500.000 lei M.A.M., suma de 3.200.000 lei, P.E.M., suma de 3.600.000 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În cursul lunii mai 2000, partea vătămată M.V.V., care dorea să meargă la lucru în Israel, a aflat de la tatăl său, M.V., că inculpata îi poate rezolva problema şi a luat legătura cu aceasta.
Inculpata a indus în eroare partea vătămată, susţinând că are o rudă director la o societatea comercială din Piatra Neamţ, care se ocupă cu recrutarea forţei de muncă pentru străinătate, fapt nereal, pretinzând pentru acest serviciu suma de 5.000.000 lei pe care a şi primit-o.
Partea vătămată i-a dat şi o serie de acte şi cazierul judiciar.
După o perioadă de 2 săptămâni, inculpata i-a adus la cunoştinţă părţii vătămate că nu poate pleca la muncă în străinătate, deoarece a fost condamnat la pedeapsa amenzii. În aceste condiţii i-a propus părţii vătămate contra sumei de 3.000.000 lei să-i facă rost printr-o societate de un contract de muncă în baza căruia să beneficieze de un ajutor de şomaj. Pentru acest serviciu, inculpata a pretins şi primit iniţial, suma de 3.000.000 lei, apoi încă 1.500.000 lei.
În acest scop, inculpata a luat legătura cu numitul G.M., administrator la S.C. G. SRL Botoşani, pe care îl cunoştea şi fără să-i ofere o sumă de bani l-a rugat să-l încadreze pe M.V.V., susţinând că este ruda ei.
Numitul G.M. i-a întocmit părţii vătămate contract de muncă, dar din cauza lipsei de activitate, partea vătămată a lucrat sporadic, beneficiind periodic de concedii fără plată.
În luna decembrie 2000, partea vătămată M.V.V. a luat din nou legătura cu inculpata, care pentru suma de 5.000.000 lei pe care a şi primit-o, i-a promis în mod mincinos că îl poate ajuta sigur să plece la lucru în Germania, deoarece va interveni pe lângă inginerul O., patron la SC D. SA Botoşani, pe care îl cunoaşte şi care se ocupa cu recrutarea forţei de muncă pentru străinătate.
Inculpata nu a putut să-i rezolve problema părţii vătămate şi i-a restituit suma de 5.000.000 lei.
În luna ianuarie 2001, partea vătămată M.V.I. a aflat că inculpata are cunoştinţe şi îi poate rezolva problema plecării la lucru în străinătate. A luat legătura cu aceasta, care în mod asemănător i-a promis în mod mincinos că prin intermediul inginerilor O. şi C. de la SC D. SA Botoşani, la care o să apeleze, va fi ajutat să plece la lucru în străinătate, dar trebuie să-i plătească suma de 10.000.000 lei.
Pentru a fi mai credibilă, inculpata i-a înmânat părţii vătămate numărul ei de telefon pentru a putea lua legătura la nevoie.
Partea vătămată avea doar 4 clase, iar inculpata pentru a-i face rost de o adeverinţă de 10 clase, a pretins şi primit încă 1.500.000 lei.
Ulterior, a mai pretins de la partea vătămată încă 1.500.000 lei pentru obţinerea şi completarea carnetului de muncă, pe care i l-a dat pe scările de la sediul C.S.P. Botoşani. A mai primit de la partea vătămată cafea şi băuturi în valoare de 160.000 lei.
Cum în realitate inculpata nu putea rezolva problema plecării în străinătate a părţii vătămate, pentru a-l menţine în eroare, i-a spus că trebuie să ia legătura cu doamna C.C., în acest scop dându-i 2 notiţe de telefon.
Ulterior, partea vătămată s-a deplasat la secretariatul SC D. SA Botoşani unde a aflat că nu există acte depuse pe numele său pentru a pleca la lucru în străinătate.
Inculpata a primit de la partea vătămată 13.000.000 lei sumă pe care nu i-a restituit-o.
Prin aceeaşi modalitate, în cursul anului 2001 i-a promis în mod mincinos părţii vătămate M.V.V. că pentru suma de 11.000.000 lei, prin cunoştinţele ei pe care le are la Oficiul de Pensii din cadrul Direcţiei Muncii Botoşani, poate să obţină înscrierea în carnetul lui de muncă a unui număr de ani care îi erau necesari pentru a se pensiona anticipat.
Inculpata a primit suma pretinsă, a tabulat pe o filă de caiet vechimea pe care martorul M.V.V. o are în muncă, respectiv 26 ani, 10 luni şi 4 zile.
Ulterior pentru a câştiga încrederea părţii vătămate, inculpata i-a prezentat o filă în care era menţionată o societate din Dorohoi la care ar fi lucrat M.V.V., precum şi un bon pe care era înscris numărul 3672 din 28 martie 2001, purtând o ştampilă şi o semnătură, afirmând mincinos că este numărul de înregistrare de la Direcţia Muncii Botoşani.
După o perioadă de timp, partea vătămată, prin intermediul unei cumnate a verificat la Direcţia Muncii Botoşani şi a aflat că pe numele său nu era înregistrat nici un dosar.
Suma de 11.000.000 lei a fost restituită de către inculpată, părţii vătămate.
În perioada 2000 – 2001, inculpata le-a promis în mod mincinos părţilor vătămate M.A.M., P.E.M., S.D. şi C.C.F., că le va ajuta să se angajeze la SC G.V. SRL Botoşani prin intermediul doamnei directoare M., în meseria de confecţioneră. În acest scop, a pretins şi a primit de la M.A.M. suma de 3.000.000 lei, 5 litri de vin, o raţă, ouă, bunuri în valoare de 200.000 lei, de la P.E.M., suma de 3.000.000 lei, o pereche de cercei din aur în valoare de 600.000 lei, de la C.C.F. suma de 3.000.000 lei, 10 kg carne, în valoare de 1.500.000 lei, 3 găini, 10 litri de vin, 5 litri de ţuică, de la S.D. suma de 1.350.000 lei.
Inculpata a spus părţilor vătămate că sumele de bani sunt destinate doamnei „directoare M.”, dar ulterior, cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că era vorba de numita G.M., care este muncitoare confecţioneră la SC G.V. SRL Botoşani şi care nu are nici o atribuţie la încadrarea de personal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata P.A., solicitând achitarea sa în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunile de înşelăciune privind părţile vătămate M.V.V. şi M.V.I., iar pentru infracţiunea de trafic de influenţă, achitarea ei în baza art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., susţinând că a ajutat doar părţile vătămate să-şi depună dosarele la firmă, pentru a pleca la lucru în străinătate.
În subsidiar, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracţiunea de înşelăciune, reducerea pedepselor aplicate şi suspendarea condiţionată a executării acestora.
Prin Decizia penală nr. 300 din 16 septembrie 2002, Curtea de Apel Suceava a admis apelul declarat de inculpata P.A., a desfiinţat parţial hotărârea atacată şi a schimbat încadrarea juridică a faptelor în infracţiunea de înşelăciune, prevăzut de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., condamnând-o la 6 luni închisoare şi în infracţiunea de trafic de influenţă, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., pentru care a fost condamnată inculpata la 2 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Potrivit art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi inculpata P.A.
În recursul său, parchetul a criticat hotărârea atacată sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei şi a modalităţii sale de executare.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, majorarea pedepsei aplicate inculpatei P.A. şi executarea ei în regim de detenţie.
În recursul său, inculpata a solicitat admiterea lui, casarea hotărârilor şi în principal, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea de înşelăciune privind părţile vătămate M.V.V. şi M.V.I. şi achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de trafic de influenţă.
Recursurile declarate sunt fondate, pentru considerentele ce urmează .
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei, în raport de materialul probator administrat în cauză, dar nu au acordat semnificaţia cuvenită tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei.
Astfel, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor instanţa trebuie să ţină seama între altele de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de modalitatea şi împrejurările comiterii ei şi de persoana infractorului.
Or, în cauză, periculozitatea socială a faptelor reţinute este dată de împrejurările în care acestea au fost comise şi anume, inculpata profitând de o anumită situaţie, interesul manifestat de părţile vătămate de a obţine un loc de muncă. Astfel că, inculpata fiind în acea perioadă secretară la Corpul Gardienilor Publici Botoşani a convins părţile vătămate că prin relaţiile sale le-ar putea facilita plecarea la lucru în străinătate sau angajarea lor la societăţi comerciale din Botoşani, obţinând în aceste condiţii de la ele sume de bani şi bunuri.
De reţinut este şi faptul că, deşi inculpata a primit sumele de bani pretinse, cauzând prin faptele sale prejudicii substanţiale, nu a înţeles să le despăgubească pe părţile vătămate, iar mai mult de atât, nici nu a recunoscut faptele comise, cu toate că acestea au fost pe deplin dovedite.
Aşa fiind, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatei, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., se apreciază că este excesiv de blândă, nefiind în măsură să asigure realizarea scopului preventiv şi reeducativ al pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., urmând ca aceasta să fie majorată la 2 ani închisoare.
Cum în cauză se constată că sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse, astfel cum a fost modificată şi completată prin OG nr. 18/2003, urmează să se constate că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., este graţiată integral şi condiţionat.
În ce priveşte cererea inculpatei prin care a solicitat achitarea sa pentru infracţiunile de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) (părţi vătămate M.V.V. şi M.V.I.),deoarece faptele nu există, se constată că nu este întemeiată şi urmează să fie respinsă.
Astfel din declaraţiile martorului A.I., rezultă că acesta a însoţit partea vătămată M.V.V. până la sediul Corpului Gardienilor Publici din Botoşani, unde acesta a intrat pentru a înmâna inculpatei suma de 11.000.000 lei, pentru a-l ajuta să se pensioneze anticipat. Martorul a aşteptat partea vătămată afară, până când aceasta s-a întors din clădire şi a spus că a dat banii şi problema cu care venise s-a rezolvat.
De asemenea, foaia de caiet pe care inculpata a calculat vechimea în muncă a părţii vătămate M.V.V., bonul cu numărul de înregistrare 3672 din 28 martie 2001 cu ştampilă şi semnătură, biletul, prin care inculpata susţine că cele 11.000.000 lei i-au fost date cu titlu de împrumut, dovada de restituire a sumei primite, coroborate cu declaraţia părţii vătămate M.V.V., dovedesc pe deplin comiterea infracţiunii de înşelăciune de către inculpată, fapta existând deci în materialitatea ei.
Existenţa infracţiunii de înşelăciune comisă în dauna părţii vătămate M.V.I., este probată cu notiţa cu numărul de telefon, carnetul de C.E.C. - uri din care rezultă că partea vătămată a retras iniţial suma de 5.000.000 lei pe care a dat-o inculpatei, celelalte două notiţe cu numerele de telefon cuprinzând şi menţiunile „C.C. acasă după ora 17”, coroborate cu declaraţiile părţii vătămate.
În ce priveşte infracţiunile de înşelăciune şi trafic de influenţă privind partea vătămată M.V.V., acestea sunt dovedite, de adeverinţa medicală din care rezultă că partea vătămată şi-a făcut vizita medicală la Spitalul Caritas din Bucureşti pentru a putea pleca la lucru în străinătate, declaraţiile martorilor M.V.V. şi M.A.M. care au relatat modul de procurare a banilor ce au fost daţi apoi inculpatei de partea vătămată M.V.V., procesele verbale de confruntare coroborate cu depoziţiile părţii vătămate.
Aşa fiind, faptele inculpatei, care a pretins şi primit sume de bani şi bunuri de la părţile vătămate susţinând că are influenţă asupra inginerilor O. şi C. de la SC D. SRL Botoşani, pentru a trimite părţile vătămate la lucru în străinătate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune şi trafic de influenţă, neexistând temeiuri pentru achitarea sa.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi inculpata P.A. să fie admise.
Se va casa Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoşani cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse.
Se va înlătura aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, în pedepse componente de:
- 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.;
- 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen.
Se va majora pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., de la 6 luni închisoare la 2 ani închisoare.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin OG nr. 18/2003, se va constata pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., graţiată integral şi condiţionat.
Se va atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi inculpata P.A. împotriva deciziei penale nr. 300 din 16 septembrie 2002 a Curţii de Apel Suceava.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 135 din 11 aprilie 2002 a Tribunalului Botoşani cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse.
Înlătură aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatei, în pedepsele componente, astfel:
- 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen.;
- 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen.;
Modifică pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., în sensul că o majorează de la 6 luni închisoare la 2 ani închisoare.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 modificată prin OG nr. 18/2003, constată pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de 215 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., graţiată integral şi condiţionat.
Atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2003.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3976/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 3978/2003. Penal. Art.208, 209, 211 alin.2... → |
|---|
