CSJ. Decizia nr. 4760/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4760/2003
Dosar nr. 3967/2003
Şedinţa publică din 24 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 93 din 2 aprilie 2003, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul M.I.V. la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen. şi la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) şi f) şi alin. (3) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. şi s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive cu data de 11 aprilie 2001, la zi, menţinându-se starea de arest a inculpatului.
S-a constatat că M.I. nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul locuieşte din anul 1990 în satul Dumeni, raionul Râscani, unde trăia în concubinaj cu numita U.A., cei doi venind în România, comuna Horodniceni, judeţul Suceava, pentru a lucra ca muncitori sezonieri în agricultură.
Întrucât în anii precedenţi inculpatul a lucrat în această localitate, cunoştea unele persoane, între care şi pe victima M.M., care locuia în apropierea S.M.A. Horodniceni, locul de muncă al inculpatului.
La invitaţia lui M.M., inculpatul a locuit împreună cu concubina sa câteva zile în locuinţa acestuia, apoi s-a mutat din nou la dormitoarele S.M.A.
La data de 8 aprilie 2001, zi de duminică, inculpatul a plecat de la dormitoare, în jurul orelor 11,00, consumând băuturi alcoolice. La ora 22,30 s-a hotărât să meargă la domiciliul lui M.M., aducându-şi aminte că la plecarea sa din locuinţa acestuia a uitat în dormitor un ceas electric şi 2 l vin. L-a găsit acasă pe M.M. şi i-a cerut acestuia să meargă în dormitor pentru a-şi recupera bunurile, lucru cu care victima a fost de acord. Ajungând în holul locuinţei, inculpatul i-a reproşat acestuia că în timpul cât a locuit la el, a încercat să întreţină raporturi sexuale cu concubina sa, fapt care a dus la unele discuţii între ei, apoi au început să se îmbrâncească şi să se lovească reciproc. Inculpatul, care avea asupra sa o sticlă de 1/2 cu lichior, l-a lovit cu această sticlă în cap, care i-a provocat o rană acestuia ce sângera puternic, apoi a prins-o cu mâinile de gât şi a doborât-o la pământ, unde a fost lăsată în stare de inconştienţă, apoi inculpatul a intrat în dormitor de unde şi-a luat ceasul, recipientul din plastic de 2 litri cu vin, precum şi o pereche de cizme de cauciuc, care aparţineau victimei. Apoi a părăsit locul faptei şi a intrat într-o bucătărie de vară, de unde de pe un pat a luat un chimir din piele, aparţinând victimei, în care ştia că acesta ţinea bani, iar dintr-un dulap a luat: 3 sticle de 1/2 l coniac, un borcan de 800 gr. miere de albine şi un flacon fixativ de păr. Luând toate acestea cu el a părăsit locuinţa victimei, plecând spre dormitorul S.M.A., pe o scurtătură. Pe drum s-a întâlnit cu 2 persoane, din care l-a cunoscut pe numitul S.I., administrator la S.M.A. Ajungând la S.M.A., inculpatul a ascuns bunurile sustrase într-un colector al unei combine din curtea S.M.A., iar banii din chimir i-a luat asupra sa, fără să-i numere.
Apoi a intrat în dormitor fără să-i spună concubinei sale despre cele întâmplate, iar a doua zi a plătit din banii sustraşi o datorie de 320.000 lei la un bar din localitate şi a mai făcut cumpărături de aproximativ 300.000 – 400.000 lei. Tot atunci a numărat şi banii care i-au mai rămas, constatând că mai este suma de 1.900.000 lei în bancnote de câte 100.000 lei.
În timpul cercetărilor, bunurile sustrase din locuinţa victimei, precum şi suma de 1.900.000 lei găsită asupra inculpatului au fost ridicate şi predate fiului victimei, M.I.
Conform raportului medico-legal al S.M.L. Suceava, victima a prezentat plăti tăiate la nivelul capului şi al feţei, plăgi contuze, echimoze şi infiltraţii hemoragice pe faţă şi gât, fractura osului hioid şi fractură de mandibulă. Moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardiorespiratorii acute instalate ca urmare a asfixiei mecanice prin comprimarea formaţiunilor vasculo-nervoase şi aeriene ale gâtului, prin sugrumare. Leziunile s-au datorat prin strângerea gâtului cu mâna şi prin loviri repetate cu mijloace şi corpuri contondente cu margini ascuţite. În momentul decesului victima avea o alcoolemie de 0,70 gr. la mie, iar leziunile, prin gravitatea lor au condus direct şi necondiţionat la deces.
Instanţa a reţinut încadrarea juridică a faptelor în art. 174 C. pen. şi art. 208 şi art. 209 lit. g) C. pen., cu motivarea că nu s-a dovedit că inculpatul a adus victima în stare de inconştienţă pentru a-i sustrage banii, lovind-o din alte motive şi că ideea sustragerii bunurilor a survenit ulterior, în momentul în care acesta s-a dus să-şi ia bunurile proprii din camera unde le lăsase.
La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere gravitatea faptelor şi datele ce caracterizează persoana inculpatului care este infractor primar şi a recunoscut faptele.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 235 din 25 august 2003, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava şi desfiinţează sentinţa atacată, în sensul că reţine şi agravanta prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. d) C. pen., menţinându-se celelalte dispoziţii.
Prin aceeaşi decizie s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
S-a motivat că prima instanţă a omis să reţină la infracţiunea de furt şi agravanta prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. d) C. pen., atâta vreme cât fapta a fost comisă asupra unei persoane aflată în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.
În ce priveşte pedeapsa aplicată s-a constatat că a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 72 şi art. 52 C. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Recursul declarat în cauză de inculpat este nefondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Verificându-se hotărârea atacată sub aspectul criticii formulate, se constată că, în ceea ce priveşte dozarea pedepselor nu sunt elemente de reapreciere, în sensul solicitat, cele două instanţe făcând o justă individualizare prin respectarea criteriilor generale prevăzute în textul de lege arătat, prin aprecierea în egală măsură a circumstanţelor aparţinând faptelor, cât şi cele ale inculpatului, pedeapsa aplicată apărând ca fiind proporţională gradului de pericol social pe care îl prezintă faptele şi făptuitorul şi aptă să realizeze dublu scop prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru considerentele arătate şi cum verificând hotărârea atacată prin prisma prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este nefondat şi a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I.V. împotriva deciziei penale nr. 235 din 25 august 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 11 aprilie 2001 la 24 octombrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4759/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4761/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175,... → |
---|