ICCJ. Decizia nr. 5827/2003. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5827/2003
Dosar nr. 5324/2003
Şedinţa publică din 11 decembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 326 din 2 aprilie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, au fost condamnaţi inculpaţii:
- H.I.B. la:
- două pedepse de câte 4 ani închisoare, pentru două infracţiuni prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) şi art. 76 lit. a) C. pen., precum şi a art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani (două pedepse complementare);
- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., precum şi a art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor privative de libertate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În temeiul art. 35 alin. (2) şi (3) C. pen., va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus perioada arestării preventive de la 12 mai 2002, la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
- T.M. la:
- două pedepse de câte 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru două infracţiuni prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
S-a dispus aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au aplicat inculpatului două pedepse complementare, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani.
- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
S-a dispus aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele privative de libertate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), iar potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (2) şi (3) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare, urmând a executa interzicerea pe timp de 2 ani, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa principală, perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 12 iunie 2002, la zi, iar conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest.
- R.A.M. la:
- două pedepse de câte 3 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru două infracţiuni prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., s-au aplicat inculpatei două pedepse complementare a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele principale, iar în baza art. 35 alin. (2) şi (3) din acelaşi cod, s-au contopit pedepsele complementare, dispunându-se ca inculpata să execute 3 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa principală, perioada reţinerii şi arestării preventive de la 12 iunie 2002, la zi, iar în temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei.
S-a luat act că părţile vătămate S.C.L. şi I.L. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
În baza art. 118 lit. b) C. proc. pen., s-au confiscat de la inculpatul H.I.B. următoarele bunuri: 12 unităţi P.C. a celor 12 monitoare, 18 boxe, un receiver, un C.D. – Rom, un alimentator, un SWITCH FAST ED ETHRNET, un modem extern, un modem intern, 6 minicamere WEB, 8 minicamere PHILIPS, o imprimantă LEX MARCS, 11 mouse – uri, 13 tastaturi, 29 dischete, 158 C.D.- uri şi C.D. – Rom - uri.
Fiecare inculpat a fost obligat să plătească statului câte 3.000.000 lei.
S-a reţinut că, în perioada aprilie – iunie 2002, inculpaţii au găzduit într-un imobil din comuna Corbeanca, judeţul Ilfov, închiriat de inculpata R.A.M., pe părţile vătămate S.C.L. şi I.L., în vârstă de 14 ani, unde prin violenţă şi ameninţări le-au obligat să execute reprezentări pornografice, în vederea producerii şi difuzării de materiale de acest gen, pe internet.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi cei trei inculpaţi.
Prin apelul declarat, Parchetul a criticat sentinţa pentru omisiunea de a se constata graţiate pedepsele aplicate inculpaţilor H.I.B. şi T.M. pentru infracţiunea, prevăzută de art. 18 din Legea nr. 678/2001, pentru greşita individualizare a pedepselor şi pentru omisiunea confiscării sumei de 535.51 dolari SUA provenită din infracţiune, iar inculpaţii au invocat greşita condamnare şi în subsidiar greşita individualizare a pedepselor, solicitând a se da o mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante deja recunoscute.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 601 din 14 octombrie 2003, a admis apelurile declarate de Parchet şi de cei trei inculpaţi, a desfiinţat parţial sentinţa şi, în fond:
A descontopit pedepsele aplicate inculpaţilor, în pedepsele componente.
A redus pedepsele aplicate inculpaţilor în baza art. 13 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., la câte un an şi 6 luni închisoare (câte două pedepse), urmând ca, în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., fiecare să execute câte un an şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A înlăturat aplicarea art. 65 alin. (2) şi art. 35 alin. (2) şi (3) C. pen.
În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpaţii H.I.B. şi T.M., la câte un an închisoare şi a constatat graţiate aceste două pedepse, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
A dispus confiscarea de la inculpatul H.I.B., a sumei de 535.51 dolari SUA, conform prevederilor art. 118 lit. d) C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a computat detenţia preventivă a inculpaţilor, de la 12 iunie 2002, la zi şi s-a prelungit arestarea preventivă cu câte 30 de zile.
Se motivează, în esenţă, că, în cauză, s-au reţinut corect circumstanţe atenuante, dar se apreciază că li se poate da o mai largă eficienţă; că în raport de cuantumul pedepselor principale, ce vor fi aplicate, nu se mai poate aplica pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi; cu privire la infracţiunea, prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., pedepsele ce vor fi aplicate primilor doi inculpaţi, sunt graţiate, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 şi că s-a omis a se confisca suma de 535.51 dolari SUA deşi s-a dovedit că provine din săvârşirea faptelor penale.
Împotriva deciziei instanţei de apel, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpaţii T.M. şi R.A.M.
Cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Se invocă cazul de recurs, prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor.
Se solicită casarea deciziei atacate şi a sentinţei, iar pe fond înlăturarea circumstanţelor atenuante, reţinute nejustificat şi aplicarea unor pedepse într-un cuantum sporit, apte a realiza scopul preventiv – educativ.
Recursul este fondat.
Acordarea circumstanţelor atenuante şi aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., este motivată în sentinţă, însuşită în apel, pe situaţia personală a inculpaţilor în sensul că aceştia sunt elemente tinere, studenţi, fără antecedente penale, provenind din familii organizate, cu conduită bună pe parcursul procesului penal.
Aceste aspecte nu au fost însă analizate în raport cu celelalte elemente ale cauzei, respectiv cu pericolul social sporit al faptelor săvârşite, modul în care inculpaţii au procedat, racolarea unor minore de 14 ani şi apoi exercitarea asupra acestora de acte de violenţă fizică şi morală, scopul urmărit, folosirea de aparatură electronică de care dispuneau şi cu pregătirea lor intelectuală.
Analizarea în ansamblu a acestor elemente, duc la concluzia că nu se impune a se recunoaşte circumstanţe atenuante, ci dimpotrivă a se înlătura şi aplica pedepse mai mari, în cuantum suficient pentru realizarea scopului educativ – preventiv, prevăzut de art. 52 C. pen.
Cu privire la recursul declarat de inculpatul T.M.
În primul motiv formulat, s-a susţinut că nu a participat direct la săvârşirea infracţiunilor, el având doar rolul de traducător, lipsind în cazul său laturile obiective şi subiective ale infracţiunilor, solicitând să fie achitat.
Critica este nefondată.
Din examinarea dosarului cauzei se constată că instanţele de judecată, interpretând corect probele administrate, au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor.
În declaraţia dată la urmărirea penală, în faţa procurorului, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul T.M. a recunoscut că a cunoscut de la H.I.B., obiectul de activitate ce urma să se desfăşoare, şi ce trebuia să facă el personal, a fost de acord, a desfăşurat activităţi specifice infracţiunilor respective, a primit şi o remuneraţie de la primul inculpat şi a recunoscut că este vinovat.
Aceste mărturisiri se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate S.C.L. şi I.E.L. şi ale inculpaţilor H.I.B. şi R.A.M.
Printr-un motiv subsidiar, inculpatul T.M. a solicitat reducerea pedepsei.
Faţă de cele arătate la examinarea recursului declarat de parchet, nu se impune reducerea pedepselor aplicate, ci dimpotrivă a se majora.
Sub acest aspect, mai este subliniată şi poziţia negativă a inculpatului în faţa instanţelor de judecată, în sensul că, fără a justifica revenirea asupra recunoaşterilor de la urmărirea penală şi fără a combate probele administrate, a negat săvârşirea faptelor.
Cu privire la recursul declarat de inculpata R.A.M.
S-a susţinut că ea doar locuia în imobilul respectiv, fără a participa direct la săvârşirea infracţiunilor, că nu ştia că părţile vătămate erau minore şi nici ce făceau ele în camera respectivă, solicitând, în principal, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10, lit. b1) C. proc. pen. şi la art. 181 C. pen., sau în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen.
Se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia cu privire şi la această inculpată, iar susţinerile formulate în acest motiv de recurs sunt contrazise de interogatoriul de la urmărirea penală, luat de procuror, în prezenţa apărătorului acesteia, în care inculpata a recunoscut că ea a închiriat imobilul în care s-a desfăşurat acţiunea ilicită, semnând şi contractul de închiriere, că locuia acolo timp de 3 – 4 zile pe săptămână, că ştia că inculpatul H.I.B. a adus şi montat aparatură electronică (calculatoare şi camere de luat vederi), că s-au adus acolo două fete, aflând de la acestea că au vârsta de 15-16 ani şi că aşa cum i s-a spus de inculpatul H.I.B., le-a arătat minorelor ce trebuie să facă, adică să se dezbrace şi în ce poziţie să stea pentru a fi fotografiate.
Această declaraţie se coroborează cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi şi ale părţilor vătămate minore.
Situaţia de fapt reţinută, a fost caracterizată corect în drept, ca fiind două infracţiuni, prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, prezentând evident pericolul social al infracţiunilor respective şi nu se poate considera că faptele sunt lipsite în mod vădit de importanţă.
În consecinţă, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. proc. pen. şi nici nu se constată vreo cauză care înlătură caracterul penal al faptelor.
Printr-un alt motiv de recurs, s-a solicitat reducerea pedepsei, faţă de situaţia personală a acesteia (studentă, fără antecedente penale).
Pentru considerentele înfăţişate în partea în care s-a examinat recursul procurorului, pedeapsa aplicată nu poate fi considerată ca prea mare şi că s-ar impune a se reduce cuantumul, ci dimpotrivă urmează a se majora.
Faţă de cele arătate, urmează ca, în baza art. 38515, pct. 2, lit. d) C. proc. pen., a se admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a se casa Decizia atacată precum şi sentinţa, numai cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, a se înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 33 şi art. 34 C. pen. şi a se descontopi pedepsele rezultante în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, precum şi a se înlătura aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., pentru fiecare inculpat.
Totodată, urmează pentru infracţiunile prevăzute de art. 13, alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001 (două infracţiuni), a condamna pe inculpaţii H.I.B., T.M. şi R.A.M., la câte 5 ani şi 6 luni închisoare şi câte 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani (câte două pedepse fiecare inculpat).
Pentru infracţiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, urmează a condamna pe inculpaţii H.I.B. şi T.M., la câte 2 ani şi 6 luni închisoare şi a constata că aceste ultime pedepse sunt graţiate, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Apoi, se vor contopi pedepsele executabile, urmând ca inculpaţii să execute fiecare câte 5 ani şi 6 luni închisoare şi câte 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen.
Recursurile declarate de inculpaţii T.M. şi R.A.M. fiind nefondate, urmează a se respinge, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a-i obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Din durata pedepselor aplicate, se va computa arestarea preventivă de la 12 iunie 2002, la data pronunţării prezentei decizii pentru fiecare inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, împotriva sentinţei penale nr. 326 din 2 aprilie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală şi a deciziei nr. 601 din 14 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe inculpaţii H.I.B., T.M. şi R.A.M.
Casează hotărârile atacate numai privitor la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 33 şi art. 34 C. pen.
Descontopeşte pedepsele rezultante în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 74 şi art.76 C. pen., pentru fiecare inculpat.
Condamnă inculpaţii după cum urmează:
- pentru infracţiunile prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001:
- H.I.B. la câte 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani;
- T.M. la câte 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani;
- R.A.M. la câte 5 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani;
- pentru infracţiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001:
- H.I.B. la 2 ani şi 6 luni închisoare;
- T.M. la 2 ani şi 6 luni închisoare;
Constată aceste ultime două pedepse graţiate, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
În urma contopirii pedepselor executabile, inculpaţii vor executa fiecare pedeapsa cea mai grea, respectiv, 5 ani şi 6 luni închisoare şi câte 3 ani interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen.
Respinge recursurile inculpaţilor T.M. şi R.A.M., ca nefondate.
Compută din pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor, durata arestării preventive de la 12 iunie 2002, la 11 decembrie 2003 pentru fiecare inculpat.
Obligă pe recurenţii inculpaţi T.M. şi R.A.M. să plătească statului câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 decembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 5852/2003. Penal. încheiere . Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5828/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
---|