ICCJ. Decizia nr. 107/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.107/2004
Dosar nr. 4688/2003
Şedinţa publică din 9 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 30 din 19 mai 2003 a Tribunalului Covasna, au fost condamnaţi inculpaţii:
- Ş.J. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21), lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 74, raportat la art. 76 lit. b) din acelaşi cod.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest şi s-a scăzut din durata pedepsei aplicate, arestarea preventivă de la 7 martie 2003, la data de 19 mai 2003, când s-a pronunţat sentinţa.
- O.Z. la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) şi art. 109 alin. (1), precum şi art. 74, raportat la art. 76 lit. c) din acelaşi cod.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate acestui inculpat, pe durata de 2 ani şi 6 luni, ce constituie termenul de încercare potrivit art. 110 C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a atras atenţia inculpatului minor asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, inculpatul minor în solidar şi cu partea responsabilă civilmente O.I., să plătească părţii civile A.I. suma de 15.000 lei, despăgubiri pentru daune morale.
Cei doi inculpaţi, inculpatul minor în solidar şi cu partea responsabilă civilmente sus-arătată, au fost obligaţi să plătească statului, câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300.000 lei, reprezentând onorariu de apărător, delegat din oficiu şi pentru fiecare inculpat, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, în seara zilei de 21 februarie 2002, inculpaţii au consumat spirt medicinal diluat cu apă, după care s-au dus la un bar situat pe strada unde locuiesc, pentru a mai consuma băuturi alcoolice.
Văzând că la locuinţa de lângă localul barului este aprinsă lumina, inculpaţii au escaladat gardul, au trecut prin curte şi au intrat în casă pe uşa de acces, care nu era încuiată. Au ajuns în bucătărie şi de acolo în cămară.
În acelaşi timp, au adunat diferite alimente, în valoare de 3.500.000 lei, pe care le-au pus în doi saci de rafie. Din cămară au mai luat o cutie cu detergent şi o maşină de tocat carne, după care au revenit în bucătărie şi au consumat alimente şi vin.
Auzind zgomote în casă, inculpaţii au părăsit locuinţa, ieşind pe fereastra de aerisire a cămarei şi au lăsat sub fereastra de la cămară, bunurile furate şi vesta lui O.Z., după care s-au ascuns într-un coteţ.
Partea vătămată A.I., în vârstă de 65 ani, a ieşit din casă şi găsind sacii cu bunuri şi vesta le-a adus în casă şi a scos bunurile din saci, după care s-a dus la coteţ ca să verifice dacă mai are găinile, unde a dat peste cei doi inculpaţi.
Pentru a scăpa, inculpatul Ş.J. a lovit-o cu palma peste faţă pe partea vătămată, după care a dispărut pe poarta de acces, iar celălalt a împins-o pe partea vătămată, care a căzut cu faţa în zăpadă, după care a mers în casă şi şi-a luat vesta, apoi a părăsit locuinţa prin fereastră.
Sentinţa a fost atacată cu apel de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, criticând-o pentru greşita individualizare a pedepselor, solicitând înlăturarea aplicării circumstanţelor atenuante la ambii inculpaţi şi a suspendării condiţionate a executării pedepsei la inculpatul minor şi majorarea pedepselor.
S-a mai susţinut că greşit s-a dedus arestarea preventivă a inculpatului Ş.J., de la 7 martie 2002, în loc de 7 martie 2003.
Prin Decizia penală nr. 234 din 11 septembrie 2003, Curtea de Apel Braşov a respins ca nefondat, apelul şi a dispus ca onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei şi onorariul de interpret de limba maghiară, în sumă de 150.000 lei, să se suporte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru inculpatul Ş.J. s-a dedus detenţia preventivă, în continuare, de la data sentinţei, la zi şi s-a prelungit măsura arestării acestuia, cu încă 30 zile până la 18 octombrie 2003, inclusiv.
Împotriva deciziei instanţei de apel, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, reiterând motivele formulate în apel, atât cel privind greşita individualizare a pedepsei, cât şi cel referitoare la timpul deducerii arestării preventive la inculpatul major.
Criticile sunt nefondate.
La stabilirea şi individualizarea pedepselor, prima instanţă a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise, în care au acţionat inculpatul major împreună cu inculpatul minor, ambii aflându-se sub influenţa alcoolului, că ambii au o pregătire şcolară redusă, minorul provine dintr-o familie dezorganizată, că sunt foarte săraci şi trăiesc din expediente şi că mobilul infracţiunii a fost, în special, procurarea de alimente.
S-a mai avut în vedere că inculpaţii nu au antecedente penale, fiind la prima încălcare a legii şi că atunci când au realizat gravitatea furtului comis, s-au prezentat singuri la postul de poliţie, recunoscând şi regretând cele întâmplate, atitudine pe care şi-au menţinut-o pe tot parcursul procesului penal.
Faţă de aceste elemente, de natură a uşura răspunderea penală a inculpaţilor, pe deplin justificat s-au reţinut în favoarea acestora circumstanţe atenuante şi s-a făcut aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Totodată, la inculpatul minor, s-a apreciat justificat că, în viitor comportarea sa va fi bună chiar şi fără executarea efectivă a pedepsei şi a dispus suspendarea condiţionată a executării.
În acelaşi timp, prima instanţă a făcut la inculpatul major aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pentru comiterea infracţiunii cu un minor, iar la minor a făcut aplicarea art. 99 alin. (3) şi art. 109 alin. (1) C. pen.
Pentru aceste considerente, se concluzionează că pedepsele aplicate inculpaţilor sunt just individualizate, aşa cum bine a considerat şi instanţa de apel şi nu se impune a se modifica.
Printr-un alt motiv de recurs, s-a susţinut că greşit s-a dedus prin sentinţă, arestarea preventivă a inculpatului Ş.J., de la 7 martie 2002, deşi a fost arestat preventiv de la 7 martie 2003.
Nici acest motiv nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Din verificarea minutei sentinţei penale nr. 30 din 19 mai 2003, a Tribunalului Covasna, care constituie rezultatul deliberării şi a fost pronunţată în şedinţă publică, rezultă că s-a dedus corect arestarea preventivă a inculpatului Ş.J. de la 7 martie 2003, la 19 mai 2003 (data sentinţei).
De asemenea, s-a trecut corect data arestării preventive, în motivarea sentinţei.
În dispozitivul sentinţei menţionate, dintr-o eroare materială evidentă, la dactilografiere s-a trecut data de 7 martie 2002, în loc de 7 martie 2003.
Aceasta nu constituie însă un motiv de casare a sentinţei, căci potrivit dispoziţiilor art. 195 C. proc. pen., erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, se îndreaptă de însăşi instanţa de judecată care a întocmit actul.
Criticile formulate fiind nefondate şi cum nu se constată nici motive care se pot lua în considerare din oficiu, recursul procurorului urmează a se respinge ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, împotriva deciziei penale nr. 234/ Ap din 11 septembrie 2003 a Curţii de Apel Braşov, privind pe inculpaţii Ş.J. şi O.Z.
Onorariile pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi, în sumă de câte 400.000 lei se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 ianuarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1069/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1073/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
