ICCJ. Decizia nr. 2169/2004. Penal. Art.215 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2169/2004
Dosar nr. 880/2004
Şedinţa publică din 22 aprilie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 109 din 14 august 2003, Tribunalul Olt i-a condamnat pe inculpaţii:
- C.I. la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
- M.M. la 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C. pen.; un an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Prin aceeaşi sentinţă au mai fost condamnaţi la pedepse privative de libertate inculpaţii I.D. şi T.M.
Instanţa a dispus, de asemenea, obligarea inculpatei M.M. la despăgubiri civile către Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului Olt, în sumă de 3.602.642.500 lei, la 3.351.892.500 lei în solidar cu inculpatul C.I. şi la 250.750.000 lei în solidar cu inculpaţii I.D. şi T.M.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea unei ştampile folosite la săvârşirea infracţiunilor, iar în baza art. 445 C. proc. pen., s-a dispus confiscarea actelor falsificate.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:
Prin OUG nr. 158/2000 s-a reglementat acordarea din credite bugetare a unei compensaţii de 500 lei/ kg grâu de panificaţie din recolta anului 2000 către persoanele care, în calitate de producători, făceau dovada că au vândut grâul produs unităţilor de panificaţie, ce urmau să îl introducă în consum.
Pentru a beneficia de aceste compensaţii, producătorii aveau obligaţia să prezinte la direcţiile generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală o documentaţie, prin care să se ateste cantităţile de grâu predate, numele producătorilor şi unităţile la care au fost predate cantităţile respective de grâu.
În aplicarea O.U. menţionate, casieria D.G.A.I.A. Olt şi unităţile C.E.C. din judeţul Olt au achitat în perioada februarie-martie 2001 importante sume de bani unor persoane, care au depus documente false sau pentru persoane care în realitate nu există.
Documentaţia falsă era întocmită de inculpatul C.I., director în Ministerul Agriculturii, prin intermediul martorului C.M.T., iar sumele de bani erau ridicate de la casierie şi însuşiţi de inculpatul C.I., cu contribuţia inculpatei M.M., care îndeplinea funcţia de contabil şef la D.G.A.I.A. Olt. Prin activitatea lor, cei doi inculpaţi au produs părţii civile o pagubă de 3.351.892.000 lei.
În acelaşi mod şi tot cu participarea inculpatei M.M. şi-a însuşit suma de 350.750.000 lei, inculpata T.M. care, în perioada anilor 2000-2001 a întocmit documente fictive, privind producţia şi vânzarea unor cantităţi de grâu de către societatea agricolă S. din comuna Potcoava, judeţul Olt.
Prin Decizia penală nr. 15 din 14 ianuarie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis recursurile declarate de inculpaţii C.I. şi M.M. împotriva sentinţei primei instanţe şi, făcând aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a redus pedepsele aplicate fiecărui inculpat, astfel:
În ce-l priveşte pe inculpatul C.I.:
- de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- de la un an şi 6 luni la 2 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- de la un an şi 6 luni la 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- de la 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., la 8 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În ce o priveşte pe inculpata M.M.:
- de la 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- de la un an şi 6 luni la 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C. pen.;
- de la un an şi 6 luni la 2 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii C.I. şi M.M.
În motivarea recursului său, inculpatul C.I. a susţinut că probele dosarului au fost apreciate greşit şi a solicitat să fie achitat întrucât nu este vinovat de săvârşirea infracţiunilor, pentru care a fost condamnat. În subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina sa în infracţiunea de abuz în serviciu şi micşorarea pedepsei aplicate.
Inculpata M.M. a declarat recurs numai în privinţa laturii civile a procesului, solicitând să fie exonerată de plata despăgubirilor la care a fost obligată, întrucât nu şi-a însuşit nimic din sumele cu care a fost păgubită partea civilă.
Recursurile sunt nefondate.
Faptele penale comise de inculpatul C.I. sunt dovedite cu procesul-verbal de constatare întocmit de organele de control financiar ale Curţii de Conturi, la data de 30 noiembrie 2001, actele falsificate, declaraţiile inculpatei M.M. şi declaraţiile a numeroşi martori, între care C.M.T., P.F., B.M., U.V., S.N., Ş.M., I.V. şi M.G.
Astfel, prin procesul verbal de control s-a stabilit că numai în luna februarie 2001, s-a plătit necuvenit prin casieria unităţii suma de 1.688.122.500 lei, compensaţii pentru cantităţi de grâu care nu au existat, pe baza actelor false întocmite pe numele producătorilor C.G., L.I., D.V., V.I., T.M. şi P.I.
Prin verificările ulterioare s-au stabilit numeroase alte cazuri identice, în care dosarele în vederea obţinerii compensaţiilor erau întocmite de martorul C.M.T., după indicaţiile inculpatului C.I., iar sumele de bani ridicate fie de la casieria direcţiei agricole judeţene, fie de la unităţi C.E.C. din judeţul Olt, erau predate inculpatului.
În acest sens, de exemplu, martorul I.V. a declarat constant că la domiciliul său şi în prezenţa sa a fost întocmită de către martorul C.M.T., la dictarea inculpatului C.I., documentaţia în vederea obţinerii compensaţiei de către D.P., V.A., B.L. şi R.I. cu toţii din comuna Fălcoiu, judeţul Olt, că ştampila pe actele întocmite a fost pusă chiar de către inculpat şi că banii ridicaţi de la C.E.C. pe baza documentelor false întocmite, i-au fost predaţi inculpatului.
Împrejurarea relatată de martorul I.V. a fost confirmată de martorul M.G., prezent şi acesta la întocmirea documentaţiei false.
În acelaşi sens, martorul Ş.M. a declarat că, la cererea inculpatului C.I. a deschis conturi la unităţi C.E.C. din judeţul Olt pe numele numiţilor C.M., Ş.O., O.E. şi pe numele său şi că ulterior, titularii conturilor au ridicat în jur de un miliard lei din aceste conturi, iar banii i-a predat inculpatului C.I. la sediul unei firme a acestuia din Bucureşti, Calea Dorobanţilor.
Din examinarea acestor probe şi a celorlalte dovezi administrate în cauză, rezultă cu certitudine săvârşirea de către inculpatul C.I. a infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
Se constată, de asemenea, că încadrarea juridică a infracţiunilor comise este corectă, neexistând temeiuri să se dispună schimbarea încadrării juridice în modul solicitat de inculpat.
Înalta Curte constată, de asemenea că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului C.I., prin hotărârea atacată s-a ţinut seama de criteriile, prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), nefiind cazul ca pedeapsa să fie redusă.
În ce priveşte recursul inculpatei M.M., se constată că obligarea acesteia la plata despăgubirilor către partea civilă este justificată, ţinând seama de contribuţia inculpatei, recunoscută de aceasta, la săvârşirea infracţiunilor prin care s-a produs paguba.
În consecinţă, urmează ca recursurile inculpaţilor să fie respinse, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.I. şi M.M., împotriva deciziei penale nr. 15 din 14 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive de la 27 martie 2002 la 22 aprilie 2004.
Obligă pe recurenţi să plătească statului sumele de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2161/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2174/2004. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs → |
---|