ICCJ. Decizia nr. 2502/2004. Penal. Art.175c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2502/2004
Dosar nr. 1368/2004
Şedinţa publică din 7 mai 2004
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Maramureş prin sentinţa penală nr. 238 din 28 octombrie 2003, l-a condamnat pe inculpatul F.I., pentru comiterea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. c) C. pen., la 15 ani închisoare şi interzicerea pe timp de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Inculpatului i s-au interzis toate drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe timpul şi în condiţiile art. 71 C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din durata pedepsei timpul arestării preventive, începând cu data de 23 iulie 2003 şi până la zi.
S-a constatat că în cauză nu a avut loc constituire de parte civilă.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului 15.700.000 lei cheltuieli judiciare.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:
Inculpatul şi soţia sa, victima F.V. (în vârstă de 48 ani la data comiterii faptei) au avut domiciliul comun în satul Vad, jud. Maramureş. Între cei doi soţi în ultimii ani au avut loc mai multe scandaluri, datorită faptului că victima obişnuia să consume băuturi alcoolice în cantităţi exagerate, ajungând deseori în stare de ebrietate, context în care inculpatul în repetate rânduri a bătut-o.
În ziua de 22 iulie 2003, în jurul orei 14,00, inculpatul s-a întors de la munca câmpului, găsind-o pe victimă în grădină, unde era culcată lângă o stivă de lemne de foc. Inculpatul a constatat că ea se află sub influenţa băuturilor alcoolice şi că nu a muls vacile (ceea ce era îndatorirea ei) s-a enervat şi luând un par a început să-i aplice cu acesta lovituri peste tot corpul. Victima s-a apărat cu mâinile puse peste ochi, fiind însă lovită în continuare, după care inculpatul a plecat de la locul respectiv. El a revenit la domiciliu numai seara, când, după afirmaţia sa, victima era în patul din bucătărie şi respira greu. În această situaţie a anunţat-o pe fiica lor, martora D.M. din aceeaşi localitate, iar apoi a plecat din nou de acasă. D.M. însoţită de medicul de familie s-a deplasat la domiciliul părinţilor ei, constatând că victima decedase.
Potrivit raportului de constatare medico-legală întocmit de Serviciul Medico-Legal jud. Maramureş, victima a prezentat un număr de 30 leziuni externe, constând în echimoze şi plăgi, la care se adaugă fractura a 8 coaste, capetele coastelor fracturate proeminând spre cavitatea pleurală. S-au mai constatat două rupturi ale splinei, cu infiltrat hemoragic perirenal stâng.
În concluziile raportului se arată că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei respiratorii acute consecutive unui traumatism toracic cu fracturi costale multiple şi hemopneumotorace.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, de formă alungită, posibil par.
În momentul decesului victima a avut o alcoolemie de 3,4 grame la mie.
Împotriva sentinţei de mai sus a declarat apel inculpatul, criticând-o sub aspectul încadrării juridice adoptate, precum şi al cuantumului pedepsei ce i s-a aplicat.
Prin Decizia penală nr. 59/2004 Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul inculpatului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând, în esenţă, schimbarea încadrării juridice în art. 183 C. pen., recunoaşterea circumstanţelor atenuante şi reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Atât prima instanţă, cât şi cea de apel au reţinut corect situaţia de fapt, pe baza probelor administrate şi au stabilit just vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. c) C. pen.
Aplicând multiple lovituri cu un par peste tot corpul victimei, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului faptei sale, pe care chiar dacă nu l-a dorit, l-a acceptat.
Leziunile numeroase suferite de victimă, demonstrează violenţa deosebită cu care inculpatul a acţionat, determinând moartea acesteia, astfel cum se concluzionează în raportul de constatare medico-legală nr. 1065/167 din 24 septembrie 2003 întocmit de Serviciul medico-legal judeţean Baia Mare.
Chiar dacă inculpatul a avut o poziţie sinceră, nu are antecedente penale şi a fost cunoscut cu o comportare bună, recunoaşterea unor circumstanţe atenuante în favoarea sa nu se justifică.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea urmează a respinge recursul inculpatului, menţinând hotărârile pronunţate ca legale şi temeinice.
Se va computa prevenţia inculpatului de la 23 iulie 2003 la 7 mai 2004.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.I. împotriva deciziei penale nr. 59 din 25 februarie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Compută prevenţia de la 23 iulie 2003 la 7 mai 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2501/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2505/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
