ICCJ. Decizia nr. 2554/2004. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2554/2004
Dosar nr. 1486/2004
Şedinţa publică din 11 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 3 din 12 februarie 2003, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta S.C. A. S.A. Paşcani, cu sediul în Paşcani, judeţul Iaşi, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de I.M., notar public, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), rezoluţie dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, la data de 24 iulie 2002.
Prin sentinţă, s-a hotărât menţinerea rezoluţiei menţionate.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarele:
Petenta S.C. A. S.A. Paşcani a formulat plângerea contra rezoluţiei dată la 24 iulie 2002 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, privind pe I.M., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
În motivarea plângerii formulată petenta a invocat faptul că prin rezoluţia dată, procurorul a lăsat nesoluţionată latura civilă a cauzei, că nu a constatat că actul încheiat, contractul de garanţie imobiliară, autentificat de notarul public, este nul, iar menţinerea în fiinţă a acestui act produce prejudicii petentei.
Instanţa, verificând rezoluţia contestată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală nr. 79/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, a susţinerilor părţilor şi înscrisurile depuse la dosar, a constatat următoarele:
Notarul public I.M. a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi numita T.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen. şi de instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 25, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, la sesizarea petentei S.C. A. S.A. Paşcani, în sensul că notarul public a autentificat în fals contractul de garanţie imobiliară nr. 178 din 10 ianuarie 1995, contract ce cuprinde date nereale privind obiectul ipotecat.
Asupra plângerii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, după efectuarea actelor premergătoare, prin rezoluţia din 24 iulie 2002, în baza art. 228 alin. (6) C. proc. pen., cu referire la art. 10 alin. (1) lit. g) din acelaşi cod, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public I.M., constatând că de la data când a fost comisă fapta reclamată, 10 ianuarie 1995 şi până la data introducerii plângerii penale, 20 martie 2002, a intervenit prescripţia răspunderii penale, iar faţă de T.I. s-a disjuns cauza pentru cercetări la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani.
Hotărârea instanţei a reţinut că rezoluţia contestată de petentă nu este afectată de nici un viciu, iar motivele invocate nu sunt fondate, eventualele prejudicii suferite de aceasta, putând constitui obiect al unei acţiuni civile şi după soluţionarea definitivă a cauzei penale disjunse.
Curtea de apel a mai reţinut că, sub cele două aspecte, al disjungerii şi constatării prescripţiei, faţă de fapta reclamată în sarcina notarului, procurorul nu era obligat să se pronunţe şi asupra laturii civile, aceasta derivând doar din existenţa unei fapte penale; ori, la momentul soluţionării prin rezoluţia contestată, s-a dispus şi disjungerea cauzei pentru cercetări, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, instigare la fals intelectual şi uz de fals şi ca urmare, plângerea formulată de petentă a fost apreciată, ca nefondată.
Împotriva sentinţei, petenta a declarat recurs, motivul invocat fiind acela că, prin rezoluţia dată, procurorul a omis să soluţioneze latura civilă a cauzei, în sensul de a se pronunţa că actul material întocmit de notar este fals şi că astfel, au fost încălcate dispoziţiile art. 245 lit. c) C. proc. pen., potrivit cărora, „Prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale se dispune totodată asupra: măsurilor asiguratorii privind reparaţiile civile şi a restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii".
Recursul declarat de petenta S.C. A. S.A. Paşcani nu este fondat.
Potrivit art. 14 alin. (2) C. proc. pen., acţiunea civilă poate fi exercitată în faţa instanţei penale numai dacă este „alăturată" acţiunii penale, ceea ce implică investirea legală a instanţei cu judecarea ambelor acţiuni.
În speţă, în situaţia în care, parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, faţă de notar, pentru infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), ca urmare a intervenirii în cursul urmăririi penale a prescripţiei şi deci, persoana vizată nu a fost trimisă în judecată penală, acţiunea civilă, fiind un accesoriu al acţiunii penale, nu poate fi exercitată decât faţă de cei care figurează ca inculpaţi în proces.
Într-o asemenea situaţie, în ceea ce îl priveşte pe notar, nu există o acţiune penală căreia să-i fie alăturată acţiunea civilă, aşa cum cere art. 14 alin. (2) C. proc. pen.
Nici susţinerea recurentei, în sensul că, prin nesoluţionarea laturii civile a cauzei, au fost încălcate dispoziţiile art. 245 lit. c) C. proc. pen., nu este întemeiată, având în vedere că, textul legal menţionat se referă la măsurile asiguratorii (şi anume, cele prevăzute de art. 163 C. proc. pen.) pe care, organul de urmărire penală le ia, atunci când dispune încetarea urmăririi penale, în vederea reparaţiilor civile şi a restabilirii situaţiei anterioare; nicidecum, textul legal invocat de recurentă, nu constituie un temei pentru restabilirea, propriu-zisă, a situaţiei anterioare sau pentru reparaţia civilă, care se realizează, aşa cum s-a arătat mai sus, numai în cadrul unei acţiuni civile, fiind prevăzută de art. 14 alin. (3) C. proc. pen.
Aşa fiind, constatând că hotărârea pronunţată de curtea de apel, este temeinică şi legală, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge recursul declarat de petenta S.C. A. S.A. Paşcani, ca nefondat şi va obliga pe recurentă la plata sumei de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta S.C. A. S.A. Paşcani împotriva sentinţei penale nr. 3 din 12 februarie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, privind pe intimatul I.M.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2541/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2582/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
