ICCJ. Decizia nr. 2668/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2668/2004
Dosar nr. 720/2004
Şedinţa publică din 18 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 415 din 22 mai 2003 a Tribunalului Iaşi, inculpatul N.G. a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive de la 5 mai 2002, la zi.
S-a respins cererea inculpatului de suspendare a judecării cauzei în temeiul art. 303 C. proc. pen.
În baza dispoziţiilor art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 şi art. 999 C. civ., s-a dispus admiterea acţiunilor civile formulate de părţile civile N.I., N.Şt., N.C. şi N.S. şi obligarea inculpatului la plata către fiecare a câte 115.000.000 lei reprezentând daune materiale (52.500.000 lei) şi daune morale (62.500.000 lei).
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea vergelei metalice care a servit la săvârşirea infracţiunii.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 4.000.000 lei.
Cererea părţilor civile de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare a fost respinsă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În ziua de 4 mai 2002, pe fondul unei altercaţii verbale, între inculpatul N.G., în vârstă de 48 ani şi victima N.V. în vârstă de 83 ani, a izbucnit un conflict soldat cu lovirea repetată a acesteia cu pumnii şi picioarele, precum şi cu o vergea metalică, în urma căreia partea vătămată a decedat.
Din raportul de autopsie medico-legală nr. 587 din 24 iulie 2002, întocmit de Serviciul de medicină legală al judeţului Iaşi rezultă că moartea victimei a fost violentă; că s-a datorat şocului traumatic consecutiv fracturilor costale multiple cu pneumotorax, fracturii de coloană vertebrală cu contuzie, dilacerare medulară subiacentă şi contuziilor mezenterice. Leziunile s-au produs prin loviri repetate cu obiecte contondente grele (par, fier, etc.) şi corpuri contondente (pumn, picior, etc.), între agresiune şi deces existând legătură directă de cauzalitate.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe fotografice, acte medicale şi medico-legale, declaraţiile martorilor D.V., P.P., A.T., P.G., N.M., B.M., C.D.C., A.V., V.N., M.Şt.B., S.Şt., declaraţiile inculpatului care a avut atitudine oscilantă, de la negarea faptei la recunoaşterea săvârşirii ei şi apoi la nuanţarea acestei poziţii procesuale, în sensul diminuării contribuţiei sale la agresiunea victimei.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 1 din 6 ianuarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul N.G., a dedus la zi prevenţia şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 700.000 lei către stat.
Instanţa de control judiciar a apreciat că criticile formulate de inculpat privind greşita încadrare juridică dată faptei, în cauză fiind incidente prevederile art. 183 C. pen. şi nereţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., în favoarea sa, sunt nefondate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul N.G., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate şi aplicarea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen.
Recursul este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea probelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţele de judecată au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, dând încadrarea juridică legală şi temeinică faptei comise de acesta.
Inculpatul N.G. a fost în mod vizibil deranjat de conduita victimei, dar comportamentul acesteia nu a fost de natură să îi provoace o stare de tulburare puternică sau emoţie care să determine o atare reacţie violentă faţă de o persoană în vârstă de 83 ani.
Împrejurarea că victima a scuipat pe jos în timp ce inculpatul spăla podeaua barului nu constituie nici un act de violenţă, nici o atingere gravă a demnităţii persoanei şi nici o altă acţiune ilicită gravă, astfel că în cauză nu pot fi reţinute prevederile art. 73 lit. b) C. pen., nefiind întrunite cerinţele legale ale aplicării scuzei provocării.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată însă că instanţele de judecată nu au valorificat corespunzător toate probele administrate şi nu au dat eficienţa corespunzătoare tuturor împrejurărilor care să conducă la realizarea unei juste individualizări a pedepsei.
Astfel, din materialul probator administrat în cauză rezultă în mod neîndoios că atitudinea victimei faţă de inculpat a fost şicanatorie.
Inculpatul este cunoscut în comunitate ca fiind un mare consumator de băuturi alcoolice, având acces de violenţă pe acest fond de beţie patologică.
Deşii notorii viciul şi comportamentul său, victima le-a ignorat şi a avut o atitudine care a generat imediat reacţia agresivă a inculpatului, de altminteri previzibilă.
Inculpatul a manifestat disponibilitatea de a achita sumele de bani considerabile solicitate de părţile civile, dovedind, în acest mod, asumarea răspunderii pentru fapta comisă, pe care, de altfel, a şi recunoscut-o.
El este o persoană cu grave afecţiuni fizice (diabet zaharat tip II, în tratament cronic cu insulină, angor postinfarct şi ateromatoză aortică), care pe fondul consumului de alcool, îi provoacă irascibilitate şi o lipsă de control a atitudinii, împrejurări în care este evitat de consăteni, ceea ce victima nu a înţeles să facă, forţând nota unui comportament nepotrivit, chiar dacă scuzabil datorită vârstei, până la limita provocării.
Faţă de aceste circumstanţe reale şi personale a inculpatului (o persoană care nu a mai intrat în conflict cu legea penală) Curtea apreciază că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 74 lit. a) şi b), raportat la art. 76 lit. a) C. pen., cu consecinţa reducerii sub minimul special prevăzut de legea cuantumului pedepsei aplicate, cuantum care să corespundă şi cerinţelor art. 52 C. pen. şi să asigure reeducarea inculpatului în spiritul respectului pentru valorile sociale încălcate, dar şi prevenirea săvârşirii de alte fapte penale.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul declarat de inculpat şi să caseze hotărârile pronunţate numai cu privire la soluţionarea laturii penale.
În cauză se va face aplicarea prevederilor art. 74 lit. a), b) şi c), raportat la art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., fiind redusă de la 12 ani închisoare la 8 ani închisoare.
Celelalte dispoziţii vor fi menţinute.
Timpul reţinerii şi arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 5 mai 2002, la 18 mai 2004.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul N.G. împotriva deciziei penale nr. 1 din 6 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 415 din 22 mai 2003 a Tribunalului Iaşi numai cu privire la soluţionarea laturii penale.
Face aplicarea prevederilor art. 74 lit. a), b) şi c), raportat la art. 76 lit. a) C. pen. şi reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., de la 12 ani închisoare la 8 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 mai 2002 la 18 mai 2004.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2667/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2672/2004. Penal. 20; 174; 175; c.p. Recurs → |
---|