ICCJ. Decizia nr. 3315/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3315/2004
Dosar nr. 2399/2004
Şedinţa publică din 16 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 196 din 19 decembrie 2003, Tribunalul Olt l-a condamnat pe inculpatul B.A.G., în baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74, art. 76 C. pen., art. 80 C. pen., la 6 luni închisoare.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 335 din 2 februarie 2001 a Judecătoriei Craiova, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 208 – art. 209 C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
În cauză au mai fost condamnaţi inculpaţii C.A., C.G. şi N.M. la câte 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., precum şi la câte 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., această din urmă pedeapsă fiind graţiată conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Inculpatul C.A. a mai fost condamnat, în baza art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., la 3 ani închisoare, pedeapsă graţiată prin art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Inculpaţii L.I.M. şi D.V. au fost condamnaţi în baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., la câte 6 luni închisoare, acest din urmă inculpat fiind condamnat în baza art. 180 alin. (2) C. pen. şi la 3 luni închisoare, toate pedepsele fiind graţiate prin Legea nr. 543/2002.
Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că la data de 15 septembrie 2002, după ce au participat în comuna natală Dăbuleni, jud. Dolj, la un bâlci, inculpaţii C.A., C.G., N.M.V., D.V. şi B.A.G. au hotărât şi au plecat cu autoturismul familiei inculpatului C.A., în comuna Ianca să se distreze.
Aici, au mers la barul A.F. A.M., unde l-au întâlnit şi pe inculpatul consătean L.I.M. şi, întrucât toţi erau sub influenţa alcoolului, au început să danseze, dezbrăcându-se de tricouri, concomitent spărgând sticlele cu bere, ceea ce i-a determinat pe ceilalţi consumatori, fie să părăsească localul, fie să intre în separeuri.
În jurul orelor 21,00, a sosit la local patronul A.M. cu soţia care, văzând cele ce se întâmplă, i-a evacuat pe inculpaţi, aceştia părăsind locaţia şi mergând la discoteca organizată la căminul cultural.
După aproximativ 30 minute inculpaţii s-au întors, primii întrând în local inculpaţii C.A. şi B.A.G., ultimul pentru a merge la toaletă.
Conflictul s-a reaprins, inculpatul C.A. răsturnând masa la care se aflau, în separeu, mai multe persoane, fiind apoi ajutat de inculpaţii C.G. şi N.M.V., toţi lovindu-i pe cei prezenţi, care au reuşit să iasă din local.
Inculpaţii C.A., C.G. şi N.M. i-au izolat într-un colţ pe soţii A.M. şi A.R., lovindu-i repetat cu pumnii şi picioarele şi sustrăgând de la primul, lănţişorul de aur, pe care i l-au smuls de la gât.
Cele două părţi vătămate au suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 8-9 zile, respectiv 7-8 zile îngrijiri medicale.
Împotriva acestei hotărâri, inculpaţii C.A., C.G., N.M.V., B.A.G. şi D.V. au declarat apel, solicitând achitarea, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi.
Prin Decizia penală nr. 152 din 22 martie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor C.A., C.G., N.M.V. şi B.A.G., luând act de retragerea apelului de către inculpatul D.V.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpatul B.A.G., nemotivat în scris şi nesusţinut personal, lipsind de la judecată deşi a fost legal citat, pentru care apărătorul desemnat din oficiu a solicitat achitarea, motivat de neparticiparea acestuia la comiterea infracţiunii reţinută.
Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea, examinând recursul în raport de cazurile de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta nu este fondat.
Situaţia de fapt, aşa cum a fost reţinută în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.A.G., este temeinic stabilită prin mijloacele de probă legal administrate în cauză.
Din declaraţiile martorilor P.I., T.I. şi C.M.L. rezultă fără echivoc că inculpatul B.A.G. a săvârşit acte şi gesturi alături de ceilalţi inculpaţi prin care au fost aduse atingeri bunelor moravuri.
În prima fază a manifestărilor, inculpatul-recurent, sfidând bunele moravuri, s-a dezbrăcat de tricou în local, spărgând sticle în manifestarea comună a tuturor inculpaţilor.
În partea a doua a actelor antisociale, inculpatul B.A.G. a fost identificat de martorii sus-menţionaţi ca participant activ, lovind atât pe partea vătămată A.R., cât şi pe martorul P.I.
De altfel, însuşi inculpatul B.A.G. recunoaşte prezenţa sa în timpul comiterii actelor de violenţă faţă de persoanele din local, motivând-o însă prin aceea că s-a implicat pentru a-l apăra pe inculpatul C.A., agresat de două persoane.
Aşa fiind, se constată că faptele inculpatului B.A.G. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., legal reţinută de instanţe.
Pedeapsa a fost corect individualizată, la aplicarea acesteia, fiind avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social concret al infracţiunii dar şi persoana inculpatului, tânăr, cu nivel redus de educaţie însă cu antecedente penale, săvârşind infracţiunea dedusă judecăţii în termenul de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., al suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 335 din 2 februarie 2001 a Judecătoriei Craiova.
Faţă de cele ce preced, recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A.G. împotriva deciziei penale nr. 152 din 22 martie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3311/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3333/2004. Penal. Cont.anulare. Contestaţie... → |
---|