ICCJ. Decizia nr. 3463/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3463/2004
Dosar nr. 2547/2004
Şedinţa publică din 23 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 40 din 30 ianuarie 2004, Tribunalul Brăila l-a condamnat pe inculpatul M.R. la 8 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 32/2001 a Judecătoriei Brăila, dispunându-se executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în cauza de faţă, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară mai sus-menţionată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut în fapt că, în ziua de 28 august 2003, în jurul orelor 20,30, în cursul unui conflict spontan, inculpatul i-a aplicat părţii vătămate G.G. 6 lovituri de cuţit în zona toracică şi în umăr, cauzându-i leziuni care i-au pus acestuia viaţa în primejdie.
Prin Decizia penală nr. 216 din 15 aprilie 2004, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de inculpat, împotriva sentinţei primei instanţe, a desfiinţat hotărârea atacată şi, în rejudecare, a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă, prevăzută de art. 73 lit. a) C. pen., reducând pedeapsa pentru infracţiunea comisă, la 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. S-a menţinut revocarea suspendării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul să execute şi această pedeapsă, alături de pedeapsa aplicată în cauză.
Împotriva deciziei instanţei de apel, inculpatul a declarat recurs, cerând casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei şi achitarea sa, cu motivarea că a acţionat în legitimă apărare, iar în subsidiar, o mai substanţială reducere a pedepsei în condiţiile art. 73 lit. a) C. pen.
Recursul nu este fondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul i-a aplicat părţii vătămate cele 6 lovituri de cuţit, provocându-i leziunile grave, care i-au pus în primejdie viaţa, în condiţiile agresiunii comise împotriva sa de către partea vătămată. Potrivit declaraţiilor martorilor B.L., M.V., R.I. şi ale părţii vătămate G.G., partea vătămată l-a ameninţat pe inculpat cu o rangă de fier, apoi l-a trântit la pământ, iar inculpatul s-a apărat din această poziţie, lovindu-l pe agresor cu cuţitul.
Această împrejurare a fost însă reţinută de curtea de apel, care a aplicat în favoarea inculpatului prevederile art. 73 alin. (1) lit. a) C. pen., privind depăşirea limitelor legitimei apărări.
În condiţiile concrete ale faptei, nu se poate reţine că inculpatul a săvârşit fapta în stare de legitimă apărare, prevăzută de art. 44 C. pen., dat fiind că reacţia sa la agresiunea exercitată de partea vătămată a fost vădit disproporţionată. Astfel, lovindu-l pe G.G. cu cuţitul de mai multe ori într-o zonă vitală a corpului, inculpatul a acţionat, nu doar în scopul legitim de a înlătura agresiunea, ci cu intenţia de a-l ucide pe agresor, ceea ce depăşeşte în mod evident limitele unei apărări necesare şi, deci, îndreptăţite.
În ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului, curtea de apel a reţinut în favoarea acestuia, aşa cum s-a arătat, circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 73 alin. (1) lit. a) C. pen., reducând pedeapsa principală de la 8 ani şi 6 luni închisoare la 6 ani închisoare, iar pedeapsa complementară, de la o durată de 3 ani la una de 2 ani. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că pedeapsa aplicată inculpatului prin Decizia curţii de apel corespunde criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
În consecinţă, recursul inculpatului M.R. urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.R. împotriva deciziei penale nr. 216/ A din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 septembrie 2003 la 23 iunie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3461/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3465/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
---|