ICCJ. Decizia nr. 3930/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3930/2004
Dosar nr. 2956/2004
Şedinţa publică din 9 iulie 2004
Asupra recursurilor penale de faţă, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 527/P/2002 din 19 februarie 2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor:
1. O.D., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen. şi art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 33 C. pen.;
2. O.F., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (2) lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.;
3. R.A., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen. şi art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 C. pen.;
4. R.D., pentru săvârşirea infracţiunilor, prevăzute de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) C. pen. şi art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 C. pen.;
5. N.V., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
S-a deţinut că, în noaptea de 29 noiembrie 2002, cei cinci inculpaţi, înarmaţi cu ciomege, s-au deplasat la saivanele din incinta SC B. SA, situată pe raza localităţii Stoicăneşti, judeţul Olt şi, prin acte de ameninţare şi lovire a părţilor vătămate G.M. şi G.C. au sustras un număr de 195 oi.
La o distanţă de cca.1000 m faţă de ferma SC B. cei cinci inculpaţi au abandonat turma păstrând pentru ei doar 28 oi.
Prejudiciul produs prin fapta comisă a fost evaluat la suma de 360.522.000 lei, reprezentând contravaloarea a 195 oi şi a rămas nerecuperată suma de 60.000.000 lei reprezentând contravaloarea a 28 oi.
În sarcina inculpatului O.D. s-a mai reţinut că în noaptea de 14 octombrie 2002, a sustras un număr de 587 ţigle de pe acoperişul birourilor fermei nr. 4 ale SC B. SA, producând un prejudiciu în sumă de 3.527.000 lei, recuperat integral prin restituirea bunurilor sustrase.
Inculpaţii R.D. şi R.A., în după-amiaza zilei de 29 noiembrie 2002 au sustras un număr de 52 plăci azbociment de la ferma nr. 2 a aceleiaşi societăţi comerciale creând un prejudiciu în sumă de 7.000.000 lei, recuperat integral prin restituire.
Prin sentinţa penală nr. 199 din 23 decembrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 2102/2003 a Tribunalului Olt au fost condamnaţi cei cinci inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor amintite mai sus după cum urmează:
O.D. la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare;
O.F. la pedeapsa de 7 ani şi 8 luni închisoare;
R.D. la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare;
R.A. la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare;
N.V. la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul O.D. a unui cal şi a unei căruţe şi de la toţi inculpaţii a 2 oi.
A fost admisă în parte acţiunea civilă şi au fost obligaţi, cei cinci inculpaţi, în solidar, la restituirea către părţile civile G.C. şi G.M. a sumei de 51.200.000 lei reprezentând contravaloarea a 28 oi. A fost divizat prejudiciul total în raport de proprietarii oilor, instanţa obligându-i pe inculpaţi să despăgubească părţile civile.
Împotriva sentinţei au declarat apel atât parchetul cât şi inculpaţii: O.D., O.F., R.D., R.A. şi N.V.
Soluţionând cauza, Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 185 din 14 aprilie 2004, pronunţată în dosarul nr. 165/P/2004 a admis apelul declarat, a desfiinţat în parte hotărârea primei instanţe şi pe fond a modificat, în sensul că a reţinut la încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpaţi agravanta prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen., menţinând pedepsele aplicate.
Au fost înlăturate dispoziţiile privind confiscarea de la inculpatul O.D. a unui cal şi a unei căruţe şi de la toţi inculpaţii a 2 oi.
S-a dispus obligarea în solidar a celor 5 inculpaţi la plata despăgubirilor civile după cum urmează: către părţile civile G.C. şi G.M., 6 oi sau contravaloarea în sumă de 13 milioane lei, către partea civilă T.E. a 4 oi şi un miel sau c/v. în sumă de 8 milioane lei, către partea civilă T.M. a unei oi sau c/v. în sumă de 1,2 milioane lei, către partea civilă N.E. a 5 oi sau c/v. de 10 milioane lei, către partea civilă C.E. a 3 oi sau c/v. de 6 milioane lei, către partea civilă M.A. a 2 oi sau c/v. în sumă de 4 milioane lei şi către partea civilă M.A. a 2 oi sau c/v. în sumă de 4 milioane lei şi către partea civilă M.M. a 2 oi sau c/v. în sumă de 4 milioane lei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpaţii R.A. şi R.D.
În recursul său parchetul a criticat Decizia sub următoarele aspecte:
În mod greşit s-a atribuit martorilor T.E., M.A., N.E., T.M., T.I., C.E. şi M.M. calitatea de părţi civile deoarece ei au predat oile pentru pază şi hrană numiţilor G.M. şi G.C.;
Părţile vătămate L.I. şi T.V. nu au solicitat despăgubiri civile şi în consecinţă instanţa trebuia ca în baza art. 118 lit. d) C. pen., să dispună c/v. celor două oi în sumă de 2,5 milioane lei de la inculpaţii R.A. şi R.D.;
În raport de pericolul social al faptelor comise şi persoana inculpaţilor, pedepsele aplicate sunt prea mici.
Inculpaţii în recursul declarat au solicitat reindividualizarea, aplicate în raport de circumstanţele lor personale.
Curtea, examinând Decizia atacată prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu sub toate aspectele de faţă şi de drept constată următoarele:
În ceea ce priveşte primul motiv de recurs invocat de parchet este de menţionat faptul că persoanele care au încredinţat oile numiţilor G.M. şi G.C., sunt proprietarii acestora şi ca atare au calitatea de părţi civile în procesul penal. De fapt, în faţa instanţei de recurs reprezentantul parchetului nu a mai susţinut acest prim motiv de recurs.
Referitor la al doilea motiv de recurs, formulat de parchet, Curtea consideră că este întemeiat.
Potrivit dispoziţiilor art. 188 lit. d) C. pen., sunt supuse confiscării speciale lucrările dobândite în mod vădit prin săvârşirea infracţiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acestora.
Cum părţile vătămate L.I. şi T.V. cărora le-au fost sustrase de inculpaţii R.A. şi R.D. un număr de 4 oi în valoare de 2,5 milioane lei, nu s-au constituit părţi civile (instanţa era obligată să facă aplicarea art. 118 lit. d) C. pen., în sensul confiscării de la fiecare inculpat a sumelor de bani reprezentând produs al infracţiunii comise.
Cu privire la al treilea motiv de recurs formulat de parchet, privitor la individualizarea greşită a pedepselor aplicate inculpaţilor, Curtea consideră că acesta nu este fondat.
Se apreciază că prima instanţă a luat în considerare toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), acordând semnificaţia convenită circumstanţelor personale ale fiecărui inculpat astfel că pedepsele aplicate spre minimul special prevăzut de lege reflectă în mod corect pericolul social al faptelor comise precum şi a fiecărui inculpat.
Cu privire la recursurile declarate de inculpaţii R.A. şi R.D., este de menţionat faptul că la termenul din 9 iulie 2004, aceştia au declarat că înţeleg să-şi retragă recursurile declarate.
Asupra cererilor de retragere a recursurilor de faţă, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 3854 C. proc. pen., părţile pot renunţa la recurs potrivit dispoziţiilor art. 368 C. proc. pen. şi pot retrage recursul în condiţiile art. 369 C. proc. pen., care se aplică în mod corespunzător.
În conformitate cu prevederile art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat.
Retragerea apelului, respectiv recursului, trebuie făcută personal sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere printr-o declaraţie scrisă sau consemnată într-un proces verbal de către conducerea locului de deţinere.
Ţinând seama de faptul că prevederile textelor de lege citate sunt îndeplinite, în sensul că inculpaţii aflaţi în stare de deţinere, prezenţi în instanţă şi-au exprimat voinţa de a-şi retrage recursurile declarate urmează a se lua act de aceste cereri.
Având în vedere această situaţie, Curtea urmează ca în conformitate cu art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să admită recursul declarat de parchet numai în ceea ce priveşte confiscarea specială prevăzută de art. 118 lit. d) C. pen. şi în consecinţă să dispună confiscarea de la fiecare dintre cei doi inculpaţi a sumei de câte 1.250.000 lei.
Se va luat act de retragerea recursurilor de către inculpaţii R.A. şi R.D.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiecare dintre cei doi inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 185 din 14 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 199 din 23 decembrie 2003 a Tribunalului Olt numai cu privire la omisiunea confiscării prevăzută de art. 118 lit. d) C. pen.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., dispune confiscarea a câte 1.250.000 lei de la fiecare inculpat, prin obligarea inculpaţilor la plata acestor sume către stat.
Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpaţii R.A. G. şi R.D. împotriva aceleiaşi decizii.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata arestării preventive de la 30 noiembrie 2002 la 9 iulie 2004, pentru fiecare.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 800.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru susţinerea intereselor intimaţilor inculpaţi, în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 iulie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3913/2004. Penal. Cont.exec. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3935/2004. Penal. Art.255, 257 c.pen. Recurs → |
|---|
