ICCJ. Decizia nr. 4012/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4012/2004
Dosar nr. 3422/2004
Şedinţa publică din 27 iulie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 97 din 23 martie 2004, Tribunalul Botoşani a condamnat pe inculpatul C.ŞT. la 4 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) şi art. 39 C. pen.
S-au aplicat art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile L.A. suma de 5.000.000 lei daune morale, şi Spitalului Judeţean Mavromati Botoşani suma de 5.948.500 lei cheltuieli de spitalizare plus dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea integrală a debitului.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 21 noiembrie 2003, în jurul orei 2,00, inculpatul înarmat cu trei cuţite, a pătruns în locuinţa părţii vătămate L.A., în vârstă de 77 de ani care locuia singur, în satul Aluniş, comuna Vf. Câmpului, judeţul Botoşani.
Văzându-l pe L.A. că încearcă să se ridice din pat, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în umăr, iar după ce acesta a căzut i-a mai aplicat şi alte lovituri în zona toracelui şi membrelor inferioare, timp în care îi cerea să-i dea banii pe care îi are în casă. Partea vătămată i-a spus că nu are bani, şi că a doua zi urma să primească pensia.
Inculpatul i-a scotocit prin casă şi văzând că nu găseşte nici un ban, i-a cerut părţii vătămate să se prezinte a doua zi, în jurul prânzului, pe malul Siretului cu banii ce-i va primi ca pensie, şi apoi a părăsit casa.
După plecarea inculpatului, partea vătămată a alertat vecinii strigând „Hoţii, mă omoară" şi astfel a venit la locuinţa sa G.A., înarmat cu o furcă.
Partea vătămată L.A. a fost transportată la Spitalul Municipal Dorohoi şi apoi la Spitalul Mavromati Botoşani.
Raportul de constatare medico – legală nr. 203/ R din 4 decembrie 2003 a Serviciului de Medicină Legală Botoşani, a concluzionat că leziunile produse părţii vătămate au necesitat pentru vindecare 14 – 15 zile îngrijiri medicale.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite în baza procesului verbal de cercetare la faţa locului, întocmit de organele de urmărire penală, actul medical arătat, declaraţia părţii vătămate, a declaraţiilor martorilor: O.D., I.M. şi C.C., probe coroborate cu declaraţiile inculpatului.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia hotărârii în ce priveşte individualizarea pedepsei, considerată a fi prea mare.
Prin Decizia penală nr. 142 din 17 mai 2004, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat.
Nemulţumit de hotărâre, inculpatul a declarat recurs, şi de această dată el criticând modul în care instanţa a individualizat pedeapsa.
Recursul declarat nu este fondat.
Conform art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Art. 52 C. pen., stipulează că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Raportând cauzei aceste dispoziţii legale, se reţine că în procesul individualizării pedepsei, instanţele au acordat semnificaţie juridică tuturor criteriilor generale, în cadrul acestora reliefându-se gradul concret de pericol social, dar şi împrejurările săvârşirii faptei cât şi persoana inculpatului care este recidivist.
Pedeapsa astfel individualizată de 6 ani închisoare, corespunde şi scopului ei astfel cum prevede art. 52 C. pen.
Recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
În baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.Şt. împotriva deciziei penale nr. 142 din 17 mai 2004 a Curţii de Apel Suceava.
Deduce din pedeapsă, timpul reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la 22 noiembrie 2003 până la 27 iulie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iulie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4008/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 4015/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
