ICCJ. Decizia nr. 4196/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4196/2004
Dosar nr. 4240/2004
Şedinţa publică din 19 august 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bihor, prin sentinţa penală nr. 174/ P din 4 mai 2004, a condamnat pe inculpatul F.Ş. în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e, g) şi i) C. pen., la o pedeapsa de 3 ani închisoare, iar in baza art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi (21) lit. b) C. pen., la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., a contopit aceste pedepse şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost dedusă din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 februarie 2004.
S-a constatat că părţile vătămate nu au formulat pretenţii civile, iar in baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea în favoarea statului a briceagului ridicat de la inculpat.
În baza art. 191 C. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, în seara de 3 februarie 2004, inculpatul F.Ş. a consumat băuturi alcoolice in diferite baruri până şi-a terminat toţi banii pe care îi avea asupra sa după care a luat hotărârea de a-şi procura bunuri care pot fi uşor şi rapid vândute. În acest sens, cu ajutorul unui briceag, a deschis geamul autoturismului aparţinând părţii vătămate B.Şt., sustrăgând din interior un radiocasetofon în valoare de 1.700.000 pe care l-a ascuns sub haina de fâş pe care o purta şi s-a îndreptat spre casă. Pe drum însă a văzut-o pe partea vătămată P.I. având o geantă pe umăr. Inculpatul a încercat să îi smulgă părţii vătămate geanta şi întrucât aceasta s-a opus şi chiar l-a lovit pe inculpat, acesta din urmă a ameninţat-o cu briceagul, a lovit-o cu pumnii, provocându-i leziuni corporale care au necesitat 9 zile de îngrijiri medicale, nereuşind în cele din urmă să ii smulgă geanta, întrucât partea vătămată a început să strige după ajutor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul solicitând reducerea pedepsei aplicate, apreciată ca fiind mult prea aspră fată de valoarea prejudiciului creat, acoperit de altfel prin restituirea radiocasetofonului sustras şi dat fiind faptul că nu este cunoscut cu antecedentele penale.
Prin Decizia penală nr. 135/ A din 24 iunie 2004, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, reţinând în esenţă că instanţa de fond a aplicat o pedeapsă corect individualizată în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva hotărârilor penale sus arătate, în termen legal a declarat recurs inculpatul reiterând practic motivul de apel şi susţinând că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare faţă de împrejurarea că nu are antecedente penale.
Critica formulată de inculpatul recurent F.Ş. îşi găseşte temeiul şi se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar recursul este nefondat pentru cele ce urmează.
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cît şi modalitatea de executare este corespunzătoare şi corect individualizată în raport de pericolul social al faptelor, de modalitatea concretă de săvârşire, prin exercitarea actelor de ameninţare şi agresiune, dar şi în raport de elementele care circumstanţiază persoana inculpatului, cunoscut fără antecedente penale şi care a dat dovadă de sinceritate, recunoscând săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost cercetat.
Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpat au fost în mod just valorificate toate criteriile de individualizare a pedepsei prin faptul că acestuia i-au fost aplicate pedepse orientate spre minimul special pentru faptele comise. În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate, în mod corect s-a apreciat ca scopul acesteia nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenţie, neputând fi ignorate împrejurările concrete in care s-au comis faptele, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce.
Examinând cauza şi din oficiu, Înalta Curte constată că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare în condiţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
În consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpatul F.Ş. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen.
În temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 februarie 2004 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F.Ş. împotriva deciziei penale nr. 135/ A din 24 iunie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reţinerii şi arestării preventive de la 5 februarie 2004 la 19 august 2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4190/2004. Penal. Art.174, 175 c.p. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4197/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
|---|
