ICCJ. Decizia nr. 4201/2004. Penal. Art. 211 c.p. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4201/2004
Dosar nr. 4410/2004
Şedinţa publică din 19 august 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 567 din 27 aprilie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a dispus condamnarea, printre alţii, a inculpaţilor:
- B.V. la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus timpul prevenţiei de la 16 octombrie 2003 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
- M.V. la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c), şi alin. (21) lit. a) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus timpul prevenţiei de la 16 octombrie 2003 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată N.M.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 15 octombrie 2003, în jurul orei 21,00, inculpaţii B.V., M.V. şi M.F., în timp ce se aflau pe Calea Moşilor în apropierea Primăriei sectorului 2 Bucureşti, au observat în spatele unui bloc un grup de tineri şi s-au hotărât să se ducă la ei să le spună că sunt poliţişti şi să-i caute în buzunare pentru a sustrage bunuri de la ei.
S-au apropiat de tinerii respectivi şi i-au întrebat dacă au droguri asupra lor, lăsându-le impresia că sunt poliţişti.
După ce tinerii le-au răspuns că stau de vorbă şi nu au droguri asupra lor, inculpatul M.V. a început să-i controleze în buzunare, apoi l-a tras deoparte pe partea vătămată N.A.B. şi în timp ce îl ţinea cu o mână de gât, iar cu cealaltă mână îl ameninţa, l-a dus după colţul blocului unde i-a cerut să pună jos tot ce are în buzunare.
Partea vătămată a scos din buzunare cheile de la apartament şi telefonul mobil marca Nokia 7650 pe care le-a pus jos.
Apoi inculpatul M.V. l-a chemat pe inculpatul M.F. (condamnat în aceeaşi cauză), care a venit, a luat telefonul şi după ce l-a întrebat pe numitul N.A. dacă are ceva de comentat, a fugit.
În timpul în care inculpatul M.V. a tras pe partea vătămată N.A. după bloc, inculpatul B.V. l-a tras pe numitul B.M., după celălalt colţ al blocului, unde l-a ameninţat cu pumnul şi după ce l-a pipăit în buzunare, i-a cerut să-i dea telefonul mobil.
După ce numitul B.M. a scos telefonul din buzunar, inculpatul B.V. i l-a smuls din mână şi a fugit.
Părţile vătămate împreună cu doi martori au fugit după inculpatul B.V., pe care l-au prins şi l-au predat organelor de poliţie din cadrul secţiei 8 poliţie.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel inculpaţii B.V. şi M.V. solicitând reducerea pedepselor, având în vedere că nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, au avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal şi au copii minori în întreţinere.
Prin Decizia penală nr. 467/ A din 22 iunie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
A fost computată prevenţia inculpaţilor de la 16 octombrie 2003 la 22 iunie 2004 şi a fost menţinută starea de arest a acestora.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii M.V. şi B.V., solicitând admiterea acestora, casarea hotărârilor şi reducerea pedepselor aplicate.
Examinând recursurile în raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., se constată că nu sunt fondate şi urmează să fie respinse.
Verificând actele şi lucrările dosarului se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în conformitate cu probele administrate în cauză, iar pedepsele aplicate au fost just individualizate în raport de cerinţele prevăzute de art. 72 şi art. 52 C. pen.
Astfel, la stabilirea şi aplicarea pedepselor, atât instanţa de fond cât şi cea de apel au ţinut seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor, de modalitatea şi împrejurările comiterii lor, dar şi de datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, aceştia nefiind cunoscuţi cu antecedente penale, au recunoscut şi regretat faptele săvârşite.
Aşa fiind, pedepsele de câte 5 ani închisoare, aplicate celor doi inculpaţi sub aspectul cuantumului lor sunt în măsură să asigure reeducarea lor, în vederea reintegrării lor în societate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecinţă cererile formulate de inculpaţi sunt neîntemeiate şi urmează să fie respinse.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursurile declarate de inculpaţii B.V. şi M.V. să fie respinse, ca nefondate.
Se va deduce din pedepsele aplicate timpul reţinerii şi arestării preventive de la 16 octombrie 2003 la 19 august 2004 pentru ambii inculpaţi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează ca recurenţii inculpaţi să fie obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.V. şi B.V. împotriva deciziei penale nr. 467 din 22 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 16 octombrie 2003 la 19 august 2004 pentru ambii inculpaţi.
Obligă pe recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4199/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4206/2004. Penal. Cerere de contestaţie a... → |
|---|
