ICCJ. Decizia nr. 4372/2004. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 146 din 4 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice dată prin rechizitoriu din art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 20 C. pen., raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., în art. 174 C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. și respectiv art. 20 C. pen., raportat la art. 174-176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.
în baza art. 174, raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului M.C., la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174-176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
în baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menținută starea de arest a inculpatului și i s-a dedus prevenția de la 9 februarie 2002, la 4 februarie 2004.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de Casa de Asigurări București prin Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 2.876.528 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate M.R.
Instanța de fond a reținut în fapt că în seara zilei de 8 septembrie 2002, după ce consumase băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său luându-l în mașină și pe unul din participanții la petrecerea, care avusese loc pe martorul B.R. Pe trotuar, pe direcția de mers a autoturismului se deplasau alte 4 persoane, cu care inculpatul își petrecea seara și anume A.D.E., A.P.E., M.R. și A.M. Inculpatul a făcut o manevră neașteptată a autoturismului încercând să îi sperie pe cei menționați, îndreptând mașina către trotuar și accelerând brusc. Acesta a pierdut controlul comenzilor, intrând în plin în grupul menționat. Victima A.M. a fost strivită de zidul casei în care s-a oprit autoturismul și a decedat pe loc, iar M.R. a fost accidentată grav, ea având șansa de a se afla în dreptul unei porți, care s-a deschis ca urmare a impactului.
împotriva acestei sentințe au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul.
Printr-o primă critică formulată de parchet se susține că în mod greșit instanța de fond a procedat la schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea prevederilor art. 175 lit. i) C. pen. și ignorând astfel, că fapta s-a comis într-un loc public.
Un al doilea motiv de apel a vizat omisiunea instanței de fond de a aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., care este prevăzută imperativ de textul care incriminează activitatea infracțională a inculpatului.
în apelul său inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptelor în ucidere din culpă și respectiv vătămare corporală din culpă, susținând că nu a săvârșit faptele cu intenție.
în subsidiar a solicitat reducerea pedepselor despre care a arătat că sunt prea severe.
Prin decizia penală nr. 246 din 2 aprilie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împotriva sentinței penale nr. 146 din 4 februarie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, desființând-o în parte și, rejudecând:
în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu și prin sentință din art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., în art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. și respectiv în art. 20 C. pen., raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.
în baza art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.C. la 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 33 lit. b) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., combinat cu art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A menținut starea de arest a inculpatului și a computat prevenția de la 9 februarie 2002, la 2 aprilie 2004.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, împotriva aceleiași sentințe.
împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul M.C.
Prin recursul declarat, parchetul a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor pentru motivul, prevăzut de art. 3859pct. 17 C. proc. pen., și, rejudecând, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. și art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.
Prin motivele de recurs depuse la dosar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice, în infracțiunile prevăzute de art. 178 alin. (2) C. pen. și art. 181 C. pen.
Apărătorul inculpatului, în susținerea recursului acestuia, a solicitat reducerea pedepsei.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele motive:
Atât instanța de fond cât și instanța de apel au stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, în raport de împrejurările în care acesta a săvârșit faptele.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, instanțele au reținut în mod greșit că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav, în forma consumată și tentativă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., constituie infracțiunea de omor deosebit de grav "omorul săvârșit asupra a două sau mai multor persoane".
Raportând acest text de lege la situația de fapt, se constată că, în cauză, nu este aplicabilă agravanta, prevăzută de art. 176 lit. b) C. pen. și nici dispozițiile art. 20, raportat la art. 176 lit. b) C. pen., întrucât prin infracțiunea săvârșită de inculpat s-a produs moartea unei singure persoane și, respectiv, s-a pus în pericol viața unei singure persoane.
în consecință, întrucât fapta inculpatului a avut ca urmare decesul numitei A.M. și punerea în pericol a vieții numitei M.R., se impune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de acesta din art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. și respectiv art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. din art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. și, respectiv art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen.
Pe de altă parte, deși se mențin circumstanțele atenuante, prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., având în vedere pericolul social deosebit de ridicat al faptei săvârșite de inculpat, împrejurările comiterii faptei, rezultatul concret al infracțiunii, constând în moartea unei persoane și vătămarea gravă a alteia, cât și limitele de pedeapsă, Curtea apreciază că, în cauză, se impune majorarea pedepselor aplicate inculpatului.
în ceea ce privește motivele de recurs formulate de inculpat, care vizează schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen. și art. 181 C. pen. și reducerea pedepsei, se constată că acestea sunt nefondate.
Astfel, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, întrucât inculpatul putea și trebuia să prevadă rezultatul acțiunii sale, fapta fiind săvârșită cu intenție indirectă.
Cu privire la solicitarea de reducere a pedepselor, Curtea, din considerente deja expuse, apreciază nu numai că nu poate fi primită, ci că se impune majorarea acestora.
Față de aceste considerente, urmează ca, în baza dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. c) C. proc. pen., să fie admise recursurile declarate de parchet și inculpat, casându-se hotărârile pronunțate în cauză numai cu privire la încadrarea juridică a faptelor.
Se vor înlătura dispozițiile art. 34 lit. b) C. pen. și se vor repune pedepsele în individualitatea lor.
Conform art. 334 C. proc. pen., se va schimba încadrarea juridică, din infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. a) C. pen. și respectiv art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. a) C. pen., texte de lege în baza cărora va fi condamnat inculpatul la pedepse mai mari.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea.
Se va deduce din pedepsele aplicate inculpatului durata arestării preventive.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, s-a plătit din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4670/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4645/2004. Penal → |
|---|
