ICCJ. Decizia nr. 4579/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4579/2004
Dosar nr. 2984/2004
Şedinţa publică din 16 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 150 din 16 februarie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul N.M. la 18 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Totodată, a fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 29 august 2003, la zi.
În esenţă, s-au reţinut următoarele:
În ziua de 28 septembrie 2003, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi a unor repetate scandaluri, inculpatul i-a aplicat soţiei sale, victima N.E., o lovitură cu cuţitul, în zona toracelui, cauzând decesul acesteia.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 203 din 26 aprilie 2004, a respins apelul declarat de inculpat.
Totodată, a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi a dedus, în continuare, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 16 februarie 2004, la zi.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea efectuării unei expertize medico-legale cu privire la sănătatea sa, iar, în subsidiar, a solicitat achitarea, în baza art. 10 alin. (1) C. proc. pen., ori reducerea pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, instanţele au reţinut, în mod corect, pe baza întregului material probator, fapta şi vinovăţia inculpatului, cărora le-a dat o încadrare juridică corespunzătoare.
Cererea inculpatului, referitoare la efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice nu este întemeiată, întrucât probele administrate în cauză nu atestă date şi elemente din care să rezulte îndoieli asupra stării psihice a inculpatului.
Pe de altă parte, din coroborarea declaraţiilor inculpatului cu cele ale martorilor P.A., B.V., N.M. şi cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, rezultă că, în mod cert, fapta şi vinovăţia inculpatului.
Nici critica referitoare la individualizarea pedepsei nu este întemeiată.
În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput şi realizat omorul, precum şi de datele ce caracterizează persoana acestuia (atitudinea nesinceră pe parcursul procesului), rezultă că instanţele au făcut o justă şi corectă individualizare a pedepsei aplicate, astfel că nu se impune nici reducerea acesteia.
Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului să fie respins, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva deciziei nr. 203 din 26 aprilie 2004a Curţii de Apel Craiova, ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 29 august 2003, la zi.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4578/2004. Penal. Art.20, 175 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4582/2004. Penal. Art.20, 197, 211 c.pen.... → |
|---|
