ICCJ. Decizia nr. 4824/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4824/2004
Dosar nr. 2662/2004
Şedinţa publică din 28 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 324 din 5 martie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II–a penală, a condamnat pe inculpatul Şt.A.E. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
În baza art. 39 C. pen., s-a dispus contopirea pedepsei cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 2505 din 23 septembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 5, hotărâre rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1506 din 22 octombrie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi executarea pedepsei cea mai grea, de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pe latură civilă s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 500.000 lei despăgubiri civile către partea civilă S.O.B.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În după – amiaza zilei de 8 iulie 2003, inculpatul, apropiindu-se de grupul de adolescenţi în care se afla şi S.O.B., a cerut ajutor pentru a amaneta o bijuterie a mamei sale, el susţinând că nu are act de identitate. La această cerere, a răspuns afirmativ S.O.B., sens în care l-a însoţit pe inculpat şi când ambii au ocupat cabina unui ascensor dintr-un bloc, iar inculpatul a apăsat pe tasta pentru etajul X, adolescentul a fost lovit în figură şi în abdomen, inculpatul cerându-i suma de 500.000 lei. Pentru că a fost refuzat, inculpatul a continuat să-l lovească şi să-l ameninţe cu moartea pe adolescent, atitudini care l-au determinat pe acesta din urmă să-i dea suma cerută. După luarea banilor, întrucât loviturile aplicate îl doborâseră pe S.O.B. pe podeaua ascensorului, inculpatul i-a smuls de la gât un lănţişor din metal alb, pe care l-a dat mamei sale, Şt.C., ulterior aceasta predându-l organelor de poliţie.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicate, considerată a fi fost individualizată cu neluarea în evaluare a datelor ce caracterizează persoana sa, respectiv sinceritatea, regretul şi greutăţile materiale ale familiei sale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală, prin Decizia penală nr. 308 din 22 aprilie 2004, a respins, ca nefondat, apelul.
Nemulţumit şi de hotărârea instanţei de apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, şi în această cale de atac el susţinând că este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., respectiv i s-a aplicat pedeapsă greşit individualizată în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Recursul nu este fondat.
Dispunând executarea pedepsei cea mai grea, de 5 ani închisoare, stabilită pentru infracţiuni concurente, inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu, instanţa, în acord cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), a avut în vedere pericolul social grav al faptei, împrejurările în care ea a fost săvârşită, dar şi persoana făptuitorului, acesta, anterior, suferind condamnări succesive pentru infracţiuni de furt.
Dispunerea executării pedepsei prin privare de libertate va fi în măsură să realizeze şi scopul pedepsei, astfel cum prevede art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Şt.A.E. împotriva deciziei penale nr. 308/ A din 22 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II–a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada executată de la 22 februarie 2003 până la 30 mai 2003, precum şi timpul arestării preventive de la 12 iulie 2003, la 28 septembrie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4821/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4834/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs → |
|---|
