ICCJ. Decizia nr. 5003/2004. Penal. Art.215 alin.3 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5003/2004
Dosar nr. 3555/2004
Şedinţa publică din 5 octombrie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 107 din 3 iulie 2003, Tribunalul Caraş Severin i-a condamnat, printre alţii, pe inculpaţii:
- H.C.,
- în baza art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., cu art. 74 şi art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare;
- în baza art. 254 alin. (1) C. pen., cu art. 74 şi art. 76 C. pen., la un an şi 8 luni închisoare;
- în baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu art. 74 şi art. 76 C. pen., la 2 luni închisoare.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani închisoare, dispunând suspendarea executării acestuia, conform art. 81 şi art. 82 C. pen., pe termenul de încercare de 4 ani.
Au fost deduse reţinerea şi arestarea preventivă de la 26 februarie 2002 la 3 iulie 2002.
- L.Ş.,
- în baza art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., la 3 ani închisoare;
- în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 250 C. pen., la 3 luni închisoare;
- în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 10 din Legea nr. 87/1994, la 2 ani închisoare;
- în baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (2 infracţiuni), la 4 luni şi, respectiv, 2 luni închisoare;
- în baza art. 215 alin. (2) C. pen., la 3 ani închisoare;
- în baza art. 10 din Legea nr. 87/1994, la un an închisoare;
- în baza art. 13 din Legea nr. 87/1994, la un an închisoare;
- în baza art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen., la 3 ani închisoare.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare, dispunând, în baza art. 861 C. pen., suspendarea executării sub supraveghere pe termenul de încercare de 6 ani, cu obligarea acestuia să se supună măsurilor de supraveghere, prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a), b) şi c), C. pen.
Au fost deduse reţinerea şi arestarea preventivă de la 13 februarie 2002 la 31 iulie 2002.
A fost aplicată şi pedeapsa complementară, prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de un an.
Inculpatul a mai fost condamnat, în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen., la 2 ani închisoare, pedeapsă constatată graţiată conform art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 543/2002.
În esenţă, instanţa a reţinut că, în realizarea obiectivului „Extinderea alimentării cu apă" din comuna Simian, jud. Mehedinţi, început în anul 1995 şi apoi întrerupt din lipsa fondurilor băneşti, la reluarea lucrărilor, în anul 2001, inculpatul H.C., primar al comunei Simian, în înţelegere cu inculpatul A.Ş., administratorul constructorului SC C.R.I. SRL, a acceptat, pe baza unor situaţii de lucrări fictive, să-i plătească acestuia din urmă diferite sume de bani. Situaţiile de lucrări false au fost confirmate cu bună ştiinţă de către inculpatul B.M., consilier investiţii în cadrul Primăriei Simian.
Inculpatul L.Ş., director la SC V., cunoscând condiţiile de derulare a contractului, în înţelegere cu inculpatul A.Ş. a întocmit în fals factura prin care se consemna livrarea de către primul, de nisip în valoare de peste 360 milioane lei. Tot inculpatul L.Ş. i-a mai remis inculpatului A.Ş. două facturi în alb, folosite pentru înfăţişarea unor cheltuieli nereale.
Inculpatul H.C., primarul comunei Simian, a condiţionat, în raporturile cu inculpatul A.Ş., finanţarea în continuare a lucrărilor, de procurarea de către acesta din urmă, în folosul personal al primului, a unui calculator şi a unei instalaţii de încălzire a locuinţei.
Inculpatul A.Ş. s-a conformat şi începând cu data de 5 decembrie 2001, i-a transportat inculpatului H.C., la domiciliu, centrala termică precum şi un calculator, cu accesoriile sale.
Prejudiciul calculat şi reţinut, urmare plăţilor efectuate pentru lucrări consumate prin documente fictive, produs de inculpaţii H.C. şi A.Ş., este în sumă de 1.446.058.570 lei.
Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş Severin, care a invocat greşita individualizare a pedepselor şi nesoluţionarea fondului cauzei, pentru acest din urmă motiv declarând apel şi partea civilă R., sucursala R.T. Drobeta Turnu Severin, prin aceea că a omis să soluţioneze acţiunea civilă a părţii civile sus-menţionată, precum şi inculpaţii condamnaţi în cauză.
Prin Decizia penală nr. 188 din 28 mai 2004, Curtea de Apel Timişoara a admis toate apelurile declarate, desfiinţând sentinţa penală nr. 107 din 3 iulie 2003 a Tribunalului Caraş Severin şi trimiţând dosarul spre rejudecare aceleiaşi instanţe, urmare constatării nesoluţionării fondului cauzei, respectiv a acţiunii civile.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpaţii H.C. şi L.Ş., nemotivată în scris, inculpaţii, deşi legal citaţi, neprezentându-se la judecată.
Verificând hotărârea atacată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursurile sunt inadmisibile.
Potrivit art. 3851 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs, printre altele, deciziile pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, cu excepţia celor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
Ori, aşa cum s-a arătat, prin Decizia penală nr. 188 din 28 mai 2004 a Curţii de Apel Timişoara s-a dispus rejudecarea cauzei, nefiind, în raport de prevederile art. 3851 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., supusă recursului.
În consecinţă, respingând recursurile ca inadmisibile, recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpaţii L.Ş. şi H.C., împotriva deciziei penale nr. 188/ A din 28 mai 2004 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă pe recurenţi să plătească statului suma de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5001/2004. Penal. Art.197 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5008/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
---|