ICCJ. Decizia nr. 6077/2004. Penal. Art.290, 291, 215 alin.2 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6077/2004
Dosar nr. 5284/2004
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din 16 ianuarie 2002, în dosarul nr. 4160/P/2001 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.D.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals material în acte sub semnătură privată şi uz de fals, prevăzute de art. 215 alin. (1) şi (2), art. 290 şi art. 291 C. pen.
Pentru a dispune trimiterea în judecată a inculpatului, procurorul a reţinut că, în cursul anului 1999, în calitate de asociat unic şi administrator la SC P.I.E. SRL Craiova, având ca obiect comercializarea produselor chimice, inculpatul a achiziţionat în mod ilegal de la diferite persoane, din pieţe sau târguri, un număr de 869 de cupoane agricole şi, pe baza acestora, a întocmit un tabel nominal fictiv, care conţinea nume de persoane şi serii de buletine de identitate false ale unor agricultori, pe care le-a prezentat la SC D. SA Craiova, achiziţionând îngrăşeminte chimice, iar ulterior, le-a decontat prin B.A. SA Craiova, încasând în mod nejustificat suma de 152.075.000 lei.
Prin sentinţa penală nr. 3859 din 11 septembrie 2002, Judecătoria Craiova, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 şi infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., într-o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. şi în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpat pentru infracţiunile prevăzute de art. 290 şi art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.
Totodată, a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă D.G.F.P. a Judeţului Dolj.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că starea de fapt expusă în rechizitoriu este corectă însă încadrarea juridică în art. 290 şi art. 291 C. pen., este eronată, schimbând-o în infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen.
Cu privire la această infracţiune, instanţa a considerat că lipseşte obiectul material, întrucât listele pe baza cărora s-au obţinut îngrăşemintele chimice, deşi conţin date false (nume, prenume şi serii de buletine de identitate) nu sunt apte să producă consecinţe juridice, întrucât nu au fost semnate de inculpat, deci neîndeplinind condiţia de act sub semnătură privată.
De asemenea, tabelele respective nu erau apte să producă consecinţe juridice şi pentru că era interzisă decontarea pe baza cupoanelor agricole, potrivit art. 13 alin. (4) din HG nr. 102/1999.
Cu privire la infracţiunea de înşelăciune, prima instanţă a considerat, de asemenea, că lipseşte elementul material al laturii obiective, deoarece nu s-a produs o inducere în eroare a SC D. SA Craiova, care să fi determinat-o să livreze îngrăşemite chimice, de vreme ce această societate avea interdicţia legală de a livra îngrăşeminte chimice pe baza cupoanelor agricole, către un alt furnizor.
Conform art. 10 alin. (2) din OG nr. 32/1999, livrarea îngrăşemintelor chimice nu se poate face decât beneficiarilor de cupoane pentru agricultori.
Neîndeplinirea acestei obligaţii atrage după sine restituirea contravalorii cupoanelor încasare, către bugetul de stat.
Obligaţia respectivă fiind de natură fiscală, nu reprezintă un prejudiciu de natură civilă, în opinia primei instanţe.
Sentinţa a fost atacată cu apel de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova şi partea civilă D.G.F.P. a Judeţului Dolj.
Parchetul a criticat sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând că greşit s-a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât, în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 290 şi art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al laturii subiective.
Partea civilă a susţinut în apelul său, că prima instanţă a soluţionat greşit latura civilă a cauzei, deoarece nu s-a luat în seamă prejudiciul cauzat de inculpat bugetului statului.
Prin Decizia penală nr. 277 din 27 martie 2003, Tribunalul Dolj a respins, ca nefondate, apelurile declarate de parchet şi partea civilă.
Împotriva acesteia, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi partea civilă D.G.F.P.C.F.S. Dolj, criticând-o pentru greşita achitare a inculpatului şi neobligare a acestuia la despăgubiri către partea civilă.
Prin Decizia penală nr. 1365 din 8 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova a admis ambele recursuri şi a casat Decizia instanţei de apel, precum şi sentinţa pronunţată în cauză şi rejudecând:
În baza art. 290 C. pen., l-a condamnat pe inculpat la 6 luni închisoare şi, în baza art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., l-a condamnat la 3 ani închisoare.
În temeiul art. 33 şi art. 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile D.G.F.P. Dolj suma de 150.075.000 lei despăgubiri civile şi statului suma 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Se motivează că, încă de la primele cercetări, inculpatul a declarat că a întocmit fictiv tabele pe care le-a prezentat furnizoarei SC D. SA Craiova, aceasta fiind singura modalitate de a obţine livrarea produselor pe bază de cupoane agricole.
Potrivit art. 10 alin. (2) din OG nr. 32/1999, SC D. SA Craiova avea interdicţia de a livra îngrăşemite chimice în baza cupoanelor agricole altor beneficiari decât deţinătorilor legali ai acestor mijloace de plată.
Cum inculpatul achiziţionase un număr important de cupoane agricole, le-a valorificat în interesul societăţii comerciale al cărei administrator era, folosindu-se de acte false pentru a crea convingerea unităţii furnizoare (de îngrăşeminte) că el este mandatarul unor deţinători reali de cupoane agricole şi că marfa va ajunge la aceştia.
S-a considerat că toate tabelele întocmite îndeplinesc condiţiile unor acte sub semnătură privată, inclusiv semnătura inculpatului, ca mandatar, pentru că altfel nu s-ar fi realizat inducerea în eroare a celor abilitaţi să aprobe livrarea în condiţiile sus-menţionate.
Inculpatul înscriind în tabelele respective, prezentate la societatea producătoare de îngrăşemintele chimice, date false cu privire la identitatea unor deţinători de cupoane agricole, a săvârşit infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. şi depunând tabelele la societatea furnizoare, drept acte reale, a obţinut livrarea cantităţii de 86,92 tone îngrăşeminte chimice, pe care a achitat-o cu cupoane agricole, faptă ce realizează elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.
Pentru aceleaşi considerente a fost angajată şi răspunderea civilă a inculpatului pentru contravaloarea cupoanelor agricole folosite în alte scopuri decât cele legale.
Împotriva deciziei penale nr. 1365 din 8 octombrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare, invocând cazul prevăzut de art. 410 alin. (1), partea I, pct. 8 C. proc. pen., susţinând că, prin condamnarea inculpatului, instanţa de recurs a comis o gravă eroare de fapt.
Se susţine, în esenţă, că deşi facturile de achiziţionare a îngrăşemintelor chimice de la SC D. SA Craiova poartă semnătura inculpatului, aceste acte nu au produs consecinţe juridice şi ca atare, activitatea inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., lipsind obiectul material al acesteia.
Cu privire la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., se arată că greşit s-a reţinut că inculpatul a săvârşit această faptă, faţă de SC D. SA Craiova, prin inducere în eroare, prezentând tabele fictive.
Se solicită casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea hotărârii instanţelor de fond şi de apel.
Recursul în anulare este nefondat.
Se constată, că instanţa de recurs făcând o judicioasă analiză a situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate, a reţinut corect vinovăţia inculpatului pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune.
Potrivit art. 10 alin. (2) din OG nr. 32/1999, SC D. Craiova avea interdicţia de a livra îngrăşeminte chimice în baza cupoanelor agricole, altor beneficiari decât deţinătorilor legali ai unor astfel de cupoane.
Pentru valorificarea cupoanelor agricole pe care le achiziţionase, inculpatul s-a folosit de acte false pentru a crea convingerea societăţii furnizoare că el este mandatarul unor deţinători legali de cupoane agricole şi îngrăşemintele agricole achiziţionate vor ajunge la aceştia.
Deci corect s-a reţinut că tabelele cu date false cu privire la identitatea unor deţinători de cupoane agricole îndeplinesc toate condiţiile unor acte sub semnătură privată, iar fapta inculpatului, de a întocmi aceste acte, a fost caracterizată corect în infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen.
Prezentând ca reale aceste acte, inculpatul a indus în eroare prepuşii societăţii furnizoare, determinându-i să livreze inculpatului cantitatea de 86,92 tone îngrăşeminte chimice, contravaloarea acesteia fiind achitată cu cupoane agricole.
Aşa fiind, s-a reţinut, de asemenea, corect că, inculpatul a comis şi infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen.
Aşadar, Decizia instanţei de recurs nu este criticabilă.
Pentru aceste considerente, recursul în anulare este nefondat şi urmează a se respinge, ca atare, în baza art. 4141, raportat la art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei penale nr. 1365 din 8 octombrie 2003 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul P.D.F.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6074/2004. Penal. Art.211alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6078/2004. Penal. Art.208,209 c. pen. Recurs... → |
|---|
