ICCJ. Decizia nr. 6067/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6067/2004
Dosar nr. 5200/2004
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2004
Asupra recursului penal de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 336 din 9 iunie 2004 a Tribunalului Prahova, inculpatul S.C.C. a fost condamnat la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b),d) şi e) C. pen., precum şi degradarea militară pentru infracţiunea prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a confiscat de la inculpat cuţitul corp delict cu mâner din aluminiu, cu lama de 13 cm lungime, cuţit folosit la comiterea faptei.
S-a admis acţiunea civilă şi inculpatul a fost obligat la 4.235.638 lei despăgubiri către C.A.S. Prahova şi la 100 milioane lei despăgubiri părţii civile C.E., din care 20 milioane lei daune materiale şi 80 milioane daune morale, precum şi 75 milioane lei către partea civilă C.C. din care 30 milioane lei daune materiale şi 45 milioane lei daune morale.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În ziua de 8 mai 2004, inculpatul S.C.C. a plecat de acasă pentru a-şi aduce un cal de pe izlaz, având asupra sa un cuţit, un căpăstru pentru cal şi o sfoară.
La întoarcere, a intrat într-un bar la invitaţia unor cunoscuţi care i-au servit bere.
În acelaşi local se afla şi victima C.V. care i-a adresat replici ironice, iar la plecare l-a înjurat.
Simţind că este urmărit în stradă, inculpatul s-a întors şi victima l-a lovit cu palma, situaţie în care inculpatul a scos cuţitul şi l-a lovit odată în abdomen, după care a plecat.
În următoarele ore, victima a fost transportată la spital unde a decedat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă care a susţinut că s-a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., o individualizare necorespunzătoare a pedepsei precum şi a despăgubirilor acordate.
Prin Decizia penală nr. 365 din 27 august 2004, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă, motivând că prin hotărârea atacată părţile civile nu au fost prejudiciaţi acordându-li-se daune morale şi materiale, iar scuza provocării şi pedeapsa au fost stabilite corect, cu respectarea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul şi părţile civile C.C. şi C.E.
Prin motivele scrise, inculpatul a criticat despăgubirile acordate părţilor civile care sunt exagerate şi pentru care nu s-au făcut dovezile necesare.
Părţile civile nu au motivat, în scris, recursurile declarate şi deşi legal citate nu s-au prezentat nici pentru susţinerea orală a acestora.
Recursurile declarate de inculpat şi partea civilă C.C. sunt inadmisibile în raport de dispoziţiile art. 3851alin. (4) C. proc. pen.
În contextul acestor prevederi procesuale legale, părţile nu pot declara recurs împotriva hotărârilor care nu au fost supuse apelului.
În speţă, nici inculpatul şi nici partea civilă C.C. nu au declarat apel împotriva sentinţei pronunţată, în primă instanţă; prin Decizia pronunţată în apel, instanţa de apel a respins, ca nefondat, apelul părţii civile C.E., situaţie în care aceştia nu pot ataca cu recurs nici ultima hotărâre atâta timp cât prin ea nu a fost modificată soluţia din sentinţă [(art. 3851 alin. (4), teza a II-a C. proc. pen.)].
Acestea sunt motivele de fapt şi de drept, în temeiul cărora, recursurile inculpatului S.C.C. şi al părţii civile C.C. se vor respinge, ca inadmisibile, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
În ce priveşte recursul părţii civile C.E., acesta este nefondat.
Recurenta parte civilă nu şi-a motivat în scris recursul declarat deşi avea această obligaţie potrivit art. 38510 alin. (1) şi 2 C. proc. pen., iar la termenul de soluţionare a lipsit.
Sancţiunea nerespectării acestor prevederi este stabilită prin art. 38510 alin. (2)1 C. proc. pen., text în baza căruia în situaţia nerespectării condiţiilor din aliniatele precedente, instanţa va lua în considerare numai cazurile de casare, care potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.
Aşa fiind, examinând din oficiu hotărârile pronunţate nu se constată motive care să atragă casarea acestora, în privinţa modului de soluţionare a acţiunii civile şi a stabilirii despăgubirilor civile acordate, aşa încât, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de partea civilă C.E. se va respinge, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpatul S.C.C., de partea civilă C.C. şi ca nefondat, al părţii civile C.E. împotriva deciziei penale nr. 365 din 27 august 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe recurentele părţi civile să plătească statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6065/2004. Penal. Art.254 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6074/2004. Penal. Art.211alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
