ICCJ. Decizia nr. 6218/2004. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6218/2004
Dosar nr. 5551/2004
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2112/2004 la Tribunalul Vaslui, condamnatul B.N. a solicitat revizuirea hotărârilor judecătoreşti prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 18 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de viol, prevăzute de art. 197 alin. (1) şi (3), teza a II a şi tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (2) lit. c) C. pen., pentru ambele cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În motivarea cererii condamnatul a arătat că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnat şi că poate face dovada vinovăţiei sale cu depoziţiile a doi martori care pot confirma susţinerile sale.
În cauză au fost efectuate cercetări de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui care a concluzionat că susţinerile inculpatului nu se confirmă, iar motivele invocate nu fac parte dintre cele arătate în art. 394 C. proc. pen., opinând pentru respingerea cererii.
Tribunalul Vaslui, prin sentinţa penală nr. 286 din 16 iunie 2004, a respins cererea de revizuire formulată de condamnat cu motivarea că motivele invocate, pe de o parte, nu fac parte din cele expres şi limitativ arătate în art. 394 C. proc. pen., iar, pe de altă parte, acestea nu constituie împrejurări necunoscute de instanţe la data judecării, aceste apărări fiind invocate pe întreg parcursul procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul pe care a criticat-o pentru faptul că în mod nejustificat nu s-a primit cererea sa prin care se declară, nevinovat, nu a dispus reaudierea martorilor, administrarea de alte probe şi reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 294 din 31 august 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat întrucât motivele invocate, în mod corect s-a apreciat că nu fac parte dintre cele enumerate în art. 394 C. proc. pen. şi pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, concluzionând că hotărârea primei instanţe fiind legală nu există motive pentru a se dispune reformarea ei.
Decizia Curţii de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul B.N., pe care a criticat-o cu privire la faptul că în mod nejustificat instanţele nu au dat curs cererii sale, solicitând reducerea pedepsei.
Recursul declarat de condamnat este nefondat.
În art. 394 C. proc. pen., sunt arătate în mod expres şi limitativ motivele pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti.
Cum între acestea nu se regăsesc şi cele invocate de inculpat la judecata în fond, apel şi recurs urmează a se constata că recursul declarat este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient B.N. împotriva deciziei penale nr. 294 din 31 august 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6217/2004. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 6240/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
