ICCJ. Decizia nr. 6253/2004. Penal. Art.208,209 c. pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6253/2004
Dosar nr. 5351/2004
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2004
Examinând recursul în anulare de faţă constată:
Prin sentinţa penală nr. 71 din 8 aprilie 2003 a fost condamnat, printre alţii, inculpatul P.D. la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. (9 aprilie 2002).
În baza art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., inculpatul a fost condamnat la un an închisoare pentru fapta din 14 aprilie 2002.
Inculpatul a mai fost condamnat în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c), art. 74, art. 76 şi art. 80 C. pen., la 2 ani închisoare, pentru faptele comise în perioada mai – iunie 2002.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 şi art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive de 6 zile (8 – 13 iulie 2002).
S-a constatat graţiată pedeapsa de un an închisoare, aplicată inculpatului pentru infracţiunea de furt din 9 aprilie 2002.
Conform art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 3.000.000 lei.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-a reţinut că la 9 şi 10 aprilie 2002, precum şi în perioada mai – iunie 2002, inculpatul a sustras singur, şi în două cazuri împreună cu F.V., condamnat în cauză, diferite materiale de la SC L.R. SA, sucursala Hoghiz.
Sentinţa a rămas definitivă prin neapelare.
Hotărârea a fost atacată cu recurs în anulare de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţinându-se că hotărârea este contrară legii întrucât nu s-a făcut aplicarea Legii nr. 543/2002 şi cu privire la pedepsele de un an închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) comisă la 10 aprilie 2002 şi de 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Recursul în anulare este fondat.
Se constată astfel, că infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen., nu se regăseşte printre cele care sunt menţionate expres şi limitativ în art. 4 alin. (2) lit. a) paragraful 12, ca fiind exceptate de la graţiere.
În consecinţă, întrucât faptele au fost comise până la data de 4 octombrie 2002, pedepsele aplicate sunt mai mici de 5 ani, inculpatul nu este recidivist şi nici exceptat de la graţiere conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 543/2002 şi pedepsele de un an şi respectiv 2 ani închisoare erau graţiate.
Întrucât instanţa nu a făcut aplicarea graţierii, hotărârea este contrară legii.
Constatând existenţa cazului de casare prevăzut de art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 C. proc. pen., Curtea va admite recursul în anulare şi conform art. 4141 C. proc. pen., raportat la art. 38515 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., va casa sentinţa atacată numai cu privire la omisiunea aplicării graţierii cu privire la pedepsele de un an şi de 2 ani închisoare care se vor constata graţiate conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 71 din 8 aprilie 2003 a Judecătoriei Rupea, privind pe intimatul inculpat P.D.
Casează în parte hotărârea atacată, numai cu privire la omisiunea aplicării art. 1 din Legea nr. 543/2002.
Înlătură dispoziţiile art. 34 lit. b) C. pen.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 constată graţiate integral şi pedepsele de un an închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. a) cu art. 74 – art. 76 C. pen. şi de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 lit. a), cu aplicarea art. 41, art. 75 lit. c), art. 74 – art. 76 C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6040/2004. Penal. Art.254 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6309/2004. Penal. Art.211 alin.2c.pen. Recurs → |
|---|
