ICCJ. Decizia nr. 6259/2004. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6259/2004
Dosar nr. 5708/2004
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2004
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele;
Petiţionarul L.E., s-a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi cu plângere penală împotriva notarului, făptuitor C.R.D., solicitând cercetarea acestuia şi trimiterea în judecată, întrucât a comis infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
În cauză s-au efectuat acte premergătoare şi la data de 25 mai 2004, în dosarul nr. 65/P/2004, parchetul, prin rezoluţie a dispus neînceperea urmăririi penale privind pe făptuitorul C.R.D., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), întrucât nu s-a comis infracţiunea pentru care se plânge partea vătămată.
Împotriva acestei rezoluţii s-a formulat plângere de către petiţionar şi Curtea de Apel Iaşi, prin sentinţa penală nr. 26 din 21 septembrie 2004, a respins plângerea ca nefondată şi obligat petiţionarul la cheltuieli judiciare către stat.
În considerentele deciziei, s-a arătat că antecontractul despre care face vorbire petiţionarul a fost întocmit cu respectarea cerinţelor legii, iar intimatul-făptuitor C.R.D. a respectat cerinţele legii la întocmirea actului.
Sentinţa a fost atacată cu recurs de către petiţionar, pe motiv că în cauză, atât organul de urmărire penală cât şi instanţa de judecată nu au fost preocupate să stabilească că intimatul-făptuitor C.R.D. a întocmit antecontractul cu încălcarea Legii nr. 36/1995.
Faţă de motivele invocate de către petiţionatul recurent, constând în aceea ca antecontractul nr. 1807 întocmit la data de 21 noiembrie 2001, nu s-a făcut cu respectarea cerinţelor legii, în sensul că taxa de timbru a fost achitată după întocmirea antecontractului şi nu anterior întocmirii acestuia, pentru ca ulterior să revină în declaraţia dată la procuror şi să nu mai susţină această acuzaţie, ci numai faptul că acest antecontract a fost întocmit abuziv fără a fi îndeplinite condiţiile cerute de Legea nr. 36/1995, se constată că este neîntemeiate.
Potrivit lucrărilor de la dosar, se constată că încheierea şi autentificarea antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 1807 din 21 noiembrie 2001, s-a făcut cu respectarea Legii nr. 36/1995, astfel că, în cauză nu sunt indicii că notarul C.R.D. a comis infracţiunea de fals intelectual.
Ca atare, susţinerea petiţionarului-recurent, în sensul de a i se admite plângerea potrivit art. 2781 lit. b) C. proc. pen., neavând suport probator şi în consecinţă, recursul acestuia se va respinge ca nefondat.
Conchizând deci, că în cauză a fost pronunţată o sentinţă legală şi temeinică, iar motivele invocate nu constituie caz de casare a sentinţei potrivit art. 3859 pct. 171 şi 18 C. proc. pen., astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 2781 pct. b şi c C. proc. pen., recursul declarat se va respinge ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul L.E. împotriva sentinţei penale nr. 26 din 21 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi. Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.000.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6257/2004. Penal. Plîngere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6273/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
