ICCJ. Decizia nr. 6430/2004. Penal. Art.183 c.p. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6430/2004
Dosar nr.4706/2004
Şedinţa publică din 2 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa penală nr. 365 din 14 iunie 2004, a condamnat pe inculpatul A.G. după cum urmează:
- în temeiul art. 183, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la pedeapsa de 9 ani închisoare;
- în temeiul art. 181 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la pedeapsa de 3 ani închisoare şi
- în temeiul art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit aceste pedepse, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.
În baza art. 61 alin. (2) C. pen., a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 847 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 77 din 28 iulie 1998 a Tribunalului Constanţa, pentru tentativă la infracţiunea de omor, şi a dispus contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.
A dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive cu începere de la 28 ianuarie 2003, la zi.
Totodată, a obligat pe inculpat la 5.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut, pe baza probelor administrate, că în seara de 26 ianuarie 2003, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul A.G. a agresat-o pe concubina sa V.T. Aceasta s-a refugiat la prietena sa P.E. care locuia împreună cu concubinul său Şt.A., cu chirie, în imobilul proprietatea lui P.V.
După ce a fost alungat din locuinţa lui P.E., inculpatul a mai consumat băuturi alcoolice la un bar din localitate şi a revenit pentru a o lua pe concubina sa.
Întrucât Şt.A. i-a solicitat să părăsească imobilul, inculpatul a luat o bâtă de lângă sobă şi a început să lovească la întâmplare. După ce gazda a căzut, fiind lovită cu bâta, a fost agresată în continuare cu pumnii şi picioarele de către inculpat.
La încercarea lui P.E. de a-l imobiliza pe inculpat, acesta a lovit-o cu un lemn în zona occipitală după care a părăsit imobilul, deplasându-se la domiciliul său unde a continuat să consume băuturi alcoolice.
Din cauza sângerării abundente în zona capului, P.E. a decedat în timpul nopţii.
Raportul de constatare medico-legală efectuat a stabilit că moartea lui P.E. a fost violentă şi s-a datorat şocului hemoragic ca urmare a unei hemoragii externe pe placa contuză occipitală, favorizată de leziunile degenerative hepatice, expunerea la frig şi starea de îmbibaţie alcoolică de 2,00 gr. %o.
Cu privire la victima Şt.A., raportul de constatare medico-legală a stabilit că acesta a suferit leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, necesitând circa 40 zile de îngrijiri medicale.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia penală nr. 157/ P din 27 iulie 2004, a admis apelul declarat de inculpat şi, desfiinţând în parte sentinţa, a înlăturat prevederile art. 61 C. pen., constatând că inculpatul a săvârşit infracţiunile din prezenta cauză după împlinirea duratei pedepsei la care a fost condamnat anterior.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care, reiterând motivul de apel, a solicitat să fie achitat, deoarece nu el este autorul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, pentru care a fost condamnat.
Recursul inculpatului, întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., este nefondat.
Instanţele, pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt, au avut în vedere declaraţiile martorilor T.I., P.V., P.I. şi O.N., audiaţi în cursul procesului penal, care au relatat împrejurările în care s-au comis faptele, în sensul că, atât inculpatul cât şi concubina acestuia consumau în mod frecvent băuturi alcoolice, situaţie în care inculpatul devenea deosebit de violent; martorii au asistat, de asemeni, la momentul în care inculpatul A.G. i-a aplicat victimei P.E. mai multe lovituri cu un lemn, cât şi părţii vătămate Şt.A.
Totodată, instanţele au avut în vedere şi declaraţiile inculpatului, care a recunoscut că a intrat în locuinţa părţilor vătămate fără consimţământul acestora şi a refuzat să părăsească această locuinţă, motiv pentru care a fost lovit cu o bâtă de către părţile vătămate. A mai relatat inculpatul că, după ce a plecat din locuinţa părţilor vătămate, a consumat băuturi alcoolice la un bar din comuna Ghindăreşti, iar la reîntoarcerea spre domiciliul său, fiind întâmpinat de părţile vătămate care l-au înjurat, a luat o bâtă de pe holul locuinţei cu care a lovit la întâmplare, fără a recunoaşte însă că ar fi lovit-o şi pe victima P.E.
În mod corect au reţinut instanţele că declaraţiile inculpatului (care a recunoscut parţial comiterea faptelor) sunt contrazise de declaraţiile părţii vătămate Şt.A. şi ale martorilor care în mod constant au relatat că inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în cap concubinei sale V.T., situaţie în care a intervenit victima P.E. pentru a-l imobiliza. În prima fază a conflictului, inculpatul nu a aplicat lovituri victimei, însă acesta s-a reîntors şi a luat o bâtă cu care a aplicat mai multe lovituri pe spate părţii vătămate Şt.A., acesta căzând la sol. Deoarece victima P.E. încerca să-l scoată din casă, inculpatul a luat o bucată de lemn de la sobă şi a lovit-o pe aceasta în zona capului.
Cum aceste declaraţii se coroborează cu concluziile raportului de expertiză medico-legală (de necropsie a cadavrului victimei) în mod just s-a conchis că susţinerea inculpatului, în sensul că nu el ar fi lovit-o pe victima P.E., este nefondată.
Faţă de această situaţie, rezultată din ansamblul probator al cauzei, recursul prin care inculpatul susţine că nu el a aplicat lovituri victimei în zona capului este nefondat şi va fi respins ca atare.
Din pedeapsa aplicată se va deduce timpul arestării preventive cu începere de la 28 ianuarie 2003, până la 2 decembrie 2004.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.G. împotriva deciziei penale nr. 157 din 27 iulie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 28 ianuarie 2003 la 2 decembrie 2004.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6429/2004. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | ICCJ. Decizia nr. 6431/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
