ICCJ. Decizia nr. 6503/2004. Penal. Art.211 alin.c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6503/2004
Dosar nr. 6224/2004
Şedinţa publică din 6 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1025 din 24 august 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul P.V. la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., conform art. 65 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.
S-a computat detenţia de la 15 iunie 2004 şi s-a menţinut starea de arest.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că la 15 iunie 2004 aflându-se în staţia de tramvai R.A.T.B. Patinoarul Naţional, a smuls un lănţişor de aur de la gâtul părţii vătămate D.R.
Sesizând că a fost victima unei infracţiuni, partea vătămată a atenţionat-o pe prietena sa, martora I.A. şi împreună au plecat în căutarea inculpatului care însă fusese deja reţinut de o patrulă a poliţiei.
Ulterior, l-a identificat ca autor al tâlhăriei, faptă pe care inculpatul P.V. a recunoscut-o.
Apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia nr. 725 din 8 octombrie 2004.
Împotriva deciziei a declarat recurs solicitând reducerea pedepsei de 7 ani, invocând ca temei dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Instanţa de fond şi apoi cea de apel a făcut o corectă evaluare a criteriilor de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar pedeapsa aplicată este corespunzătoare pericolului social concret al faptei, împrejurărilor şi modalităţilor în care a fost comisă, precum şi elementelor care circumstanţiază persoana inculpatului-condamnat în minoritate pentru infracţiuni de furt.
Cum din examinarea cauzei în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă existenţa vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa detenţia de la 15 iunie 2004 la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.V. împotriva deciziei penale nr. 725 din 8 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 15 iunie 2004 la 6 decembrie 2004.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6499/2004. Penal. Art.211c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6506/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
|---|
