ICCJ. Decizia nr. 1144/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1144/2005

Dosar nr. 455/2005

Şedinţa publică din 15 februarie 2005

Asupra recursului penal de faţă:

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 216 din 26 octombrie 2004, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia penală, în baza art. 20 raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul C.G. la o pedeapsă de 9 ani închisoare.

În baza art. 11 alin. (1) din Legea 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite cele două pedepse, astfel că s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi i s-a dedus din pedeapsă timpul executat în arest preventiv de la 24 martie 2004.

A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile C.A.S. Olt, despăgubiri civile în sumă de 1.876.710 lei, cu titlul de despăgubiri civile plus dobânzile legale, calculate de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la achitarea întregii sume.

A mai fost obligat inculpatul să plătească părţii civile C.S., suma de 50.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

De asemenea, s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 2.900.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 lei, reprezentând onorariu de avocat din oficiu.

Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut în esenţă că, în noaptea de 21 iunie 2003, în jurul orei 1,30, în timp ce se aflau în discoteca de pe raza comunei Vădăstriţa, judeţul Olt, inculpatul şi partea vătămată, pe considerent că C.S. îi refuzase împrumutarea unui radio-casetofon, şi pe care o ameninţase că o va agresa, acesta, s-a apropiat de ringul de dans şi i-a aplicat fără nici un motiv, o lovitură cu un cuţit în abdomen, cauzându-i o plagă care i-a pus viaţa în pericol.

Partea vătămată a fost internată în spital, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate şi viaţa i-a fost salvată.

În contextul situaţiei de fapt expusă şi reţinută, s-a apreciat că activitatea materială desfăşurată de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzut de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului de a purta fără drept un cuţit în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor, discotecă, a fost încadrată în prevederile art. 61 art. 11 pct. 1 din Legea 61/1991.

Faţă de conţinutul fişei de cazier, din care rezultă că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 150/1999 a Tribunalului Olt, pentru comiterea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, a fost reţinută starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

Prin urmare, inculpatul a fost condamnat la două pedepse pentru fapte comise în concurs real, care au fost contopite şi cu reţinerea stării de recidivă post executorie, astfel că s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea.

La individualizarea şi aplicarea pedepsei s-a arătat că s-au avut în vedere toate criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Latura civilă a cauzei s-a menţionat că a fost soluţionată în raport de dispoziţiile înscrise în art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., cum şi de art. 998 C. civ., fiind obligat inculpatul la despăgubiri civile în limita sumelor arătate în prima parte a considerentelor deciziei şi dovedite cu probatoriul de la dosar.

Reţinând că se menţin în continuare temeiurile de la art. 143 şi art. 148 lit. f) şi h) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest, iar potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), i s-a depus din pedeapsă, timpul executat preventiv.

Potrivit art. 362 şi art. 363 C. proc. pen., sentinţa a fost atacată cu apel numai de către inculpat pe aspecte de netemeinicie, vizând greşita individualizare a pedepsei ca fiind mare, exagerată, solicitând redozarea acesteia.

Curtea de Apel Craiova, a examinat apelul inculpatului în raport de motivul invocat, de actele şi lucrările de la dosar, de sentinţa pronunţată în cauză, cum şi din oficiu, potrivit art. 371 C. proc. pen. şi prin Decizia penală nr. 562 din 20 decembrie 2004, a respins apelul ca nefondat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În considerente, s-a motivat că nu sunt temeiuri, care să justifice reducerea pedepsei faţă de gradul de pericol social concret al faptelor comise şi de datele personale ale inculpatului, instanţa de fond, făcând o justă şi corectă individualizare a pedepsei, ţinând seama de toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

În temeiul art. 3853 C. proc. pen., în termen legal a declarat recurs inculpatul, invocând aceeaşi critică ca şi în apel şi vizează greşita individualizare a pedepsei ca fiind mare, exagerată şi nu reflectă gravitatea faptelor şi poziţia sa sinceră în cadrul procesului penal, astfel că, se justifică să i se reducă pedeapsa rezultantă.

Examinând recursul declarat, în raport de motivul invocat, care a constituit critică şi în apel, de actele şi dovezile de la dosar, de sentinţa şi Decizia pronunţate în cauză, de cazul de casare prevăzut la pct. 14 de la art. 3859 C. proc. pen., se constată că recursul de faţă, este nefondat şi se va respinge.

În cauză, instanţele au pronunţat hotărâri legale şi temeinice, juste, drepte şi conform cu prevederile legii, nu numai din punct de vedere a reţinerii corecte a situaţiei de fapt, a încadrării juridice, a vinovăţiei inculpatului, dar şi din punct de vedere a tragerii la răspundere penală prin durata pedepsei aplicate.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile înscrise la art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la gradul de pericol social mărit al faptei comite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi care sunt cuprinse între 7 ani şi 6 luni şi 12 ani şi 6 luni închisoare, precum şi datele personale ale inculpatului care este recidivist.

Faţă de gradul de pericol social mărit al faptei comise şi de împrejurarea că inculpatul, fără motiv a înjunghiat-o pe partea civilă cu cuţitul în abdomen, punându-i viaţa în primejdie, că este recidivist, sunt tot atâtea elemente de natură să ducă la concluzia că pedeapsa aplicată nu este mare, exagerată şi ea reflectă gravitatea faptei, vinovăţia inculpatului şi periculozitatea sa socială, fiind de natură să ducă la reeducarea acestuia şi să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen.

Ca atare, motivul invocat nu constituie caz de casare potrivit pct. 14 de la art. 3859 C. proc. pen., şi în consecinţă, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce din pedeapsa aplicată timpul executat preventiv de la 24 martie 2004 la 15 februarie 2005.

Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul penal declarat de inculpatul C.G., împotriva deciziei penale nr. 562 din 12 decembrie 2004, a Curţii de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 24 martie 2004, la 15 februarie 2005.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului de Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 15 februarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1144/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod Penal. Recurs