ICCJ. Decizia nr. 1688/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1688/2005
Dosar nr. 951/2005
Şedinţa publică din 10 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 910 din 18 noiembrie 2004, Tribunalul Cluj a condamnat pe F.E. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a), b) şi c), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 61 C. pen., a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate pentru restul de 594 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 219 din 6 aprilie 2000 a Tribunalului Cluj, contopind acest rest în pedeapsa aplicată, de 7 ani închisoare, la care a adăugat un spor de un an, dispunând ca inculpatul să execute în total 8 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 31 mai 2004, la zi.
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 9.900.000 lei.
Inculpatul a fost obligat la despăgubiri civile astfel: către partea civilă M.L. suma de 4.000.000 lei, către partea civilă L.I. suma de 5.000.000 lei şi către partea civilă C.D. suma de 2.500.000 lei.
A mai fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că, inculpatul F.E. domiciliază în localitatea Ocna Mureş şi nefiind încadrat în muncă îşi procura mijloacele financiare necesare traiului zilnic sustrăgând bunuri prin ameninţare de la persoane pe care le întâlnea pe stradă sau în diverse localuri.
Astfel, la data de 7 mai 2004, în jurul orei 19,45, în timp ce se afla în incinta barului C. situat pe strada Observatorului a intrat în vorbă cu partea vătămată M.L., relatându-i acestuia pe parcursul discuţiei că este un fost puşcăriaş şi că este foarte violent cu persoanele care-l supără. În acest context, partea vătămată l-a însoţit pe inculpat la restaurantul A. însă, ajungând pe strada Virgil Fulicea, profitând de faptul că nu era nimeni în jur, inculpatul i-a desfăcut părţii vătămate lănţişorul din aur de la gât şi i-a cerut acesteia telefonul mobil pe care îl avea asupra sa. Partea vătămată i-a înmânat inculpatului bunul solicitat şi sperând că va reuşi să-şi recupereze bunurile l-a însoţit pe inculpat până la barul L., situat în zona respectivă, însă în scurt timp inculpatul a părăsit localul fără să se întoarcă.
Inculpatul a amanetat lănţişorul părţii vătămate, bunul fiind recuperat ulterior de către organele de poliţie şi restituit părţii vătămate, iar telefonul a susţinut că l-a vândut unor persoane necunoscute. Prejudiciul a fost evaluat de partea vătămată la suma de 7.000.000 lei, însă datorită faptului că lănţişorul a fost recuperat, aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 4.000.000 lei.
La data de 14 mai 2004, pe timp de zi, inculpatul a intrat în cofetăria T. situată pe strada B.P. Haşdeu, unde l-a abordat pe partea vătămată P.C. care stătea singur la o masă şi, folosind acelaşi mod de intimidare, l-a determinat să-l însoţească la barul N. Aici, ameninţându-l pe P.C., inculpatul i-a sustras suma de 1.000.000 lei şi lănţişorul de aur de la gât. Ulterior, inculpatul a vândut lănţişorul unei persoane necunoscute cu suma de 1.200.000 lei.
La data de 17 mai 2004, în jurul orei 17,45, inculpatul a acostat-o pe partea vătămată C.D.A. în timp ce se afla în barul E., situat pe strada Potaissa din municipiul Cluj Napoca şi prin ameninţare i-a sustras acesteia lănţişorul de aur pe care îl avea la gât. Inculpatul a vândut lănţişorul unei persoane necunoscute cu suma de 2.500.000 lei.
La data de 31 mai 2004, în jurul orei 19,00, părţile vătămate G.C. şi E.R.P.Şt. se deplasau pe strada Haşdeu şi la un moment dat au fost acostate de către inculpat care, sub pretextul că partea vătămată E.R.P.Şt. îi datora o sumă de bani, le-a pretins restituirea acesteia ameninţându-i cu bătaia. Întrucât părţile vătămate au refuzat să-i dea vreun ban, afirmând că nu îl cunosc, inculpatul a susţinut că i-a confundat şi că doreşte să se împace cu ei, invitându-i la un local situat în apropiere. Astfel, cei trei s-au deplasat pe terasa M.S. situată pe strada Clinicilor unde au consumat câte o bere, însă inculpatul a devenit irascibil şi le-a ameninţat pe cele două părţi vătămate care de frică l-au însoţit la clubul S. Pe drum, partea vătămată G.C. a ridicat de la un bancomat suma de 600.000 lei, înmânându-i inculpatului în total 1.200.000 lei.
Ajungând la clubul S., partea vătămată G.C. a intrat în baie, timp în care inculpatul F.E. a ameninţat-o pe parte vătămată E.R.P.Şt., solicitându-i lănţişorul din aur şi telefonul mobil, acesta înmânându-i de frică bunurile pretinse. După ce partea vătămată G.C. s-a întors, inculpatul i-a reproşat că a fost să-l „toarne" la organele de poliţie, hotărând că trebuie să părăsească acel loc, iar după ce au ieşit în stradă a început să-l ameninţe şi i-a solicitat telefonul mobil şi lănţişorul pe care îl purta la gât, bunuri pe care partea vătămată, de frică, le-a înmânat inculpatului.
Ulterior, inculpatul a vândut lănţişoarele sustrase de la cele două părţi vătămate cu suma de 2.300.000 lei, respectiv 1.300.000 lei, iar cele două telefoane mobile cu suma de 2.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei.
Partea vătămată E.R.P.Şt. a apreciat valoarea prejudiciului suferit la suma totală de 3.500.000 lei, însă nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar partea vătămată G.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 4.000.000 lei.
La data de 28 mai 2004, în jurul orei 14,30, inculpatul l-a abordat pe partea vătămată L.I.V. care se deplasa pe strada Clinicilor din municipiul Cluj Napoca. Ca şi în cazul celorlalte părţi vătămate, sperând să scape de inculpat, partea vătămată l-a însoţit în diverse localuri, iar în cele din urmă inculpatul şi-a însuşit lănţişorul din aur pe care partea vătămată îl purta la gât. Ulterior, lănţişorul părţii vătămate a fost înstrăinat de inculpat unor persoane necunoscute în schimbul sumei de 2.500.000 lei.
Curtea de Apel Cluj, secţia penală, prin Decizia nr. 12/ A din 24 ianuarie 2004, a respins, ca nefondat, apelul prin care inculpatul a cerut schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de tâlhărie în aceea de înşelăciune şi reindividualizarea pedepsei aplicate.
S-a motivat că fapta inculpatului de a sustrage prin ameninţare, pe timp de noapte, în loc public şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de la 6 părţi vătămate bani şi bunuri în valoare de aproximativ 25 milioanei lei, constituie infracţiunea de tâlhărie în încadrarea corect reţinută de prima instanţă.
Declarând recurs împotriva acestei decizii, inculpatul a susţinut că faptele comise constituie infracţiunea de furt calificat şi nu tâlhărie, întrucât nu a exercitat violenţe asupra părţilor vătămate, solicitând schimbarea încadrării juridice în acest sens. În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
În concordanţă cu probele administrate, instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrând just în dispoziţiile legii infracţiunea săvârşită de acesta.
Este adevărat că din probele dosarului rezultă că inculpatul nu a exercitat violenţe asupra părţilor vătămate pe care le-a deposedat de bani şi bunuri însă, potrivit art. 11 alin. (1) C. pen., constituie infracţiunea de tâlhărie şi furtul săvârşit prin întrebuinţare de ameninţări.
Or, în cauza de faţă, inculpatul a folosit ameninţări pentru a deposeda de bani şi bunuri pe cele 6 părţi vătămate, ceea ce constituie, aşa cum corect au reţinut instanţele, infracţiunea de tâlhărie în încadrarea prevăzută de art. 211 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi c), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.
Referitor la pedeapsă se constată că au fost respectate criteriile prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitor la gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care agravează răspunderea penală. Sub acest ultim aspect, este de menţionat că inculpatul a săvârşit infracţiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei constituindu-l condamnarea de 6 ani şi 2 luni închisoare, tot pentru o infracţiune de tâlhărie (în antecedente, inculpatul mai are o condamnare pentru infracţiunea de furt calificat).
În consecinţă, recursul inculpatului este neîntemeiat şi va fi respins ca atare.
Din pedeapsă se va deduce la zi timpul arestării preventive.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.E. împotriva deciziei penale nr. 12 din 24 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 31 mai 2004 la 10 martie 2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1684/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 169/2005. Penal. Art.215 c. pen. Recurs → |
|---|
