ICCJ. Decizia nr. 1683/2005. Penal. Art. 197 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1683/2005
Dosar nr. 614/2005
Şedinţa publică din 10 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 723 din 19 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosarul nr. 823/2004, în baza art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul I.P. – zis T. la pedeapsa de 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 197 alin. (4), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul I.P. la pedeapsa de 15 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 201 alin. (1) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, în final inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 în referire la art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 3501 C. proc. pen., modificat prin OUG nr. 109/2003, a fost menţinută măsura arestării preventive faţă de inculpat, iar conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată ca urmare a reţinerii şi arestului preventiv, de la 5 aprilie 2004 la zi.
În baza art. 17 şi art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la suma de 50.000.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată B.A.V., prin reprezentant B.R.
În baza art. 189 şi art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
În fapt, potrivit probelor administrate, s-au stabilit următoarele:
În cursul lunii august 2003, inculpatul I.P. a condus-o forţat pe partea vătămată B.A., în vârstă de 14 ani, în peştera aflată la aproximativ 500 metri de localitatea Limanu, jud. Constanţa şi a întreţinut două raporturi sexuale, dezvirginând-o.
La data de 4 aprilie 2004, inculpatul a prins-o din nou pe partea vătămată, a condus-o în locuinţa sa şi, ameninţând-o, a întreţinut raporturi sexuale.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul a declarat apel, cu privire la individualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia, deoarece nu ar fi comis o crimă.
Prin Decizia penală nr. 2/ MP din 14 ianuarie 2005, Curtea de Apel Constanţa a respins apelul, motivând că prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt, încadrarea juridică corespunzătoare şi a aplicat pedeapsa în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Astfel, cum corect au reţinut cele două instanţe, situaţia de fapt este în concordanţă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică corespunzătoare iar pedeapsa aplicată este în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Aşa fiind, critica inculpatului cu privire la pedeapsă este nefondată, instanţele dând eficienţă tuturor criteriilor de individualizare, conduita sinceră a inculpatului, dar şi starea de recidivă a acestuia conducând la aplicarea unor pedepse just dozate.
Cum, din oficiu nu se constată motive care să conducă la casarea hotărârilor, urmează ca, în baza art. 3859 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să se respingă recursul declarat de inculpat şi să se deducă din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.P. împotriva deciziei penale nr. 2/ MP din 14 ianuarie 2005 2 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 5 aprilie 2004 la 10 martie 2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1682/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1684/2005. Penal → |
|---|
