ICCJ. Decizia nr. 1842/2005. Penal

La data de 11 februarie 2005, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. 885/2005 contestația în anulare formulată de contestatorul L.N. împotriva deciziei nr. 168 din 11 ianuarie 2005, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 5639/2004.

Contestația în anulare, în care contestatorul a susținut că instanța de recurs a făcut erori în aprecierea probelor din dosar, nu se sprijină pe nici unul din motivele prevăzute în art. 386 C. proc. pen.

Art. 391 alin. (2) C. proc. pen., prevede condițiile pe care o cerere de contestație în anulare trebuie să le îndeplinească cumulativ pentru a fi admisibilă.

Una dintre aceste condiții este ca motivul pe care se sprijină contestația să fie din cele prevăzute expres și limitativ în art. 386 C. pen.

"Eroarea în aprecierea probelor" nu se regăsește printre cele 4 motive prevăzute de lege, care se referă exclusiv la: neîndeplinirea în condițiile legii a procedurii de citare a părții la termenul când s-a judecat recursul; imposibilitatea părții de a se prezenta la termenul de judecare a recursului și de a încunoștința instanța de această împiedicare; situația în care instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe la dosar și la situația în care împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceiași faptă.

Așa fiind, Curtea, constatând că cererea formulată nu se întemeiază pe nici unul din motivele prevăzute de lege, va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1842/2005. Penal