ICCJ. Decizia nr. 1948/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 795 din 14 iunie 2004, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice privind pe inculpata P.V. din infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c), d) și i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 177 C. pen.
în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., în referire la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatei P.V., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 20, raportat la art. 177 C. pen.
Conform art. 346 alin. (4) C. proc. pen., nu s-a soluționat acțiunea civilă promovată de Spitalul Clinic de Ginecologie Obstretică Prof. Dr. Panait Sârbu București.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în noaptea de 16 aprilie 2002, inculpata P.V. a născut la domiciliu, neasistată, un copil de sex masculin, pe care l-a introdus într-un sac de plastic, după care l-a aruncat prin tubulatura de colectare a gunoiului menajer de la etajul 1.
Nou-născutul a căzut peste resturi menajere, în pubela de gunoi, unde a fost găsit, în dimineața zilei de 17 aprilie 2002, de către femeia de serviciu, care a sesizat organele de poliție.
Situația de fapt și încadrarea juridică a faptei au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesele verbale de cercetare la fața locului și de reconstituire, planșa foto, rapoartele de expertiză medico-legale întocmite de I.M.L. Prof. Mina Minovici, foaia de observații a Spitalului Clinic Prof. Dr. Panait Sârbu privind pe victima nou-născut, declarațiile martorului A.Șt., G.M. și M.N., precum și declarațiile inculpatei.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, care prin decizia penală nr. 784 din 21 octombrie 2004, a reținut că instanța de fond a stabilit corect, pe baza probelor administrate situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și, pe cale de consecință, a achitat inculpata, însușindu-și argumentația acesteia.
împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 171 C. proc. pen., având în vedere că în mod greșit instanța a schimbat încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, cu consecința achitării inculpatei și că hotărârea atacată este nelegală, întrucât judecata cauzei a avut loc în lipsa desemnării unui curator pentru minorul P.S.A.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârile pronunțate, în raport de probele dosarului, Curtea constată că situația de fapt a fost corect reținută, încadrarea juridică a faptei bine stabilită și, în mod just, s-a dispus achitarea inculpatei, fiind susținută de ansamblul materialului probator administrat în cauză.
Astfel, în mod corect au fost validate concluziile raportului de expertiză medico-legală A1/7049/02 întocmit de I.M.L. Mina Minovici, care sunt fără echivoc și în care se arată că "numita P.V. s-a aflat într-o stare de tulburare psihică pricinuită de naștere care i-a afectat pe moment discernământul".
Probatoriile administrate atestă că inculpata luase hotărârea de a păstra copilul, chiar și în condițiile unor relații conflictuale cu concubinul său, decizie cunoscută de mai multe persoane și pentru care beneficia de sprijinul mamei sale moral și material, avea venituri proprii, s-a supus din proprie inițiativă unor controale ginecologice în timpul sarcinii, iar faptul că nașterea nu a fost adusă la cunoștința altei persoane s-a datorat faptului că inculpata s-a aflat singură în noaptea respectivă și în imposibilitate de a lua legătura telefonic cu mama sa și de a apela la medic, având în vedere că nu avea telefon fix și nici credit pe telefon mobil.
Relevant este și faptul că la scurt timp după naștere, inculpata a rămas din nou însărcinată, născând un al doilea copil, pe care îl are în îngrijire, iar în prezent, urmare a hotărârii nr. 1680 din 11 august 2004 a Comisiei pentru Protecția Copilului Ilfov, minorul născut la 17 aprilie 2002 a fost reintegrat în familia mamei sale.
Față de cele învederate, se constată că soluția instanței de fond, menținută de instanța de control judiciar este legală și temeinică, fiind întrunite elementele constitutive, în forma tentativei prevăzute de art. 20, raportat la art. 177 C. pen., în care mama aflată într-o tulburare pricinuită de naștere a acționat fără discernământ.
Cum legiuitorul a prevăzut în mod expres cazurile în care tentativa se pedepsește, în mod corect s-a dispus achitarea inculpatei în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., având în vedere că tentativa la infracțiunea de pruncucidere nu se pedepsește.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, se constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 152 C. fam., de altfel parchetul reiterând cererea, de desemnare, a unui curator și pe parcursul judecării apelului; instanța de control judiciar, prin încheierea din 30 septembrie 2004, respingând cererea cu motivarea că se constată că nu este necesară desemnarea unui curator față de comunicarea primită la dosar de la Serviciul Public Specializat pentru Protecția Copilului, în sensul că minorul se află reintegrat în familia naturală în baza unei hotărâri legale.
Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 3859alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
S-au văzut și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
| ← ICCJ. Decizia nr. 1944/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1928/2005. Penal → |
|---|
