ICCJ. Decizia nr. 2118/2005. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2118/2005
Dosar nr. 7424/2004
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 54/ D din 20 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Bacău, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a), art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., în art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Prin aceeaşi sentinţă, instanţa de fond l-a condamnat pe inculpatul Ostalis Stefan la câte 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea a trei infracţiuni, prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 privind părţile vătămate Filip Mihaela, Vasiliu Mihaela şi Slugoschi Ionela
Tribunalul l-a mai condamnat pe inculpat, prin aceeaşi hotărâre, la câte 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea a cinci infracţiuni, prevăzute de art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, privind părţile vătămate Prisecaru Roxana, Andronache Gabriela, C.G.R., Hristache Adriana şi Mihai Claudia
Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni, dispunându-se în final ca inculpatul Ostalis Stefan să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), din momentul rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei principale.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia de la 23 iulie 2003 la 16 octombrie 2003.
Instanţa a luat act că cele opt părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile şi l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Conform art. 118 lit. b) C. pen., coroborat cu art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpat suma de 1.361.400.000 lei, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor.
Iniţial, prin rechizitoriu a fost sesizat Tribunalul Botoşani care prin încheierea din 14 octombrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 4034/2003, a scos cauza de pe rol şi a trimis dosarul Tribunalului Bacău deoarece prin încheierea nr. 4035 din 25 septembrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, a dispus strămutarea la această instanţă.
Pentru a pronunţa sentinţa atacată, Tribunalul Bacău a reţinut că inculpatul Ostalis Stefan, administrator la SC E.C. SRL Bistriţa, deţine un motel în localitatea Crainimăţ, comuna Sieu-Măgheruş, jud. Bistriţa Năsăud, cu program de alimentaţie publică şi streaptease.
În cursul anului 2002, în baza unei înţelegeri dintre inculpat şi V.E., pentru care s-a dispus disjungerea cercetărilor deoarece este plecat în Germania, acesta s-a obligat să-i racoleze tinere din judeţul Botoşani în schimbul a 100 dolari S.U.A. pentru fiecare, tinere pe care ulterior Ostalis Stefan le-a obligat să practice dansuri erotice şi prostituţia, în perioada decembrie 2002 – iulie 2003.
Pentru serviciile prestate tinerele nu primeau retribuţie, dar inculpatul le asigura cazarea şi o masă pe zi.
În cursul lunii decembrie 2002, constată prima instanţă, V.E. a recrutat şi transportat la barul inculpatului pe partea vătămată Prisecaru Roxana, în vârstă de 16 ani, Andronache Gabriela, de 16 ani şi o altă tânără rămasă neidentificată pe numele de G., în luna martie 2003 pe C.G.R., 16 ani, Filip Mihaela, 18 ani şi Vasiliu Mihaela, 20 ani, iar în luna iunie 2003, pe părţile vătămate Hristache Adriana, 16 ani şi Slugoschi Ionela, de 18 ani.
În cursul lunii iulie 2003, a fost adusă, la barul inculpatului şi minora Mihai Claudia, în vârstă de 16 ani, de către Filip Mihaela, acest lucru fiindu-i condiţionat de către inculpat pentru a o lăsa să plece.
Din declaraţiile părţilor vătămate, rezultă că la sosirea în bar le erau reţinute de către făptuitor, actele de identitate după care le promitea că vor primi jumătate din sumele obţinute în urma practicării prostituţiei, iar ulterior, dacă se împotriveau, prin exercitarea de violenţe fizice erau obligate să rămână la motel, Ostalis Stefan realizând câştiguri considerabile de pe urma lor.
Instanţa de fond a mai reţinut că părţile vătămate au întreţinut relaţii intime cu câte 2-3 bărbaţi pe zi şi au obţinut din practicarea prostituţiei următoarele sume de bani: 500.400.000 lei, C.G.R., 338.000.000, Filip Mihaela, 8.000.000 lei Vasiliu Mihaela, 200.000.000 lei, Andronache Gabriela, 25.000.000 lei, Hristache Adriana, 120.000.000 lei, Vasiliu Mihaela, 100.000.000 lei, Prisecaru Roxana, 70.000.000 lei, Slugoschi Ionela, câştiguri care erau încasate, de fiecare dată de inculpatul Ostalis Stefan
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 351 din 10 septembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Hotărârea sus-menţionată a fost recurată de inculpatul Ostalis Stefan care invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 4, pct. 17, pct. 171 şi pct. 14 C. proc. pen., a susţinut, în esenţă următoarele:
- Şedinţele de judecată din zilele 14 august 2003 şi 19 august 2003 la Tribunalul Botoşani au fost publice şi mai mult la ultimul termen au fost invitaţi ziarişti de la cotidianul Monitorul care a doua zi au publicat fragmente din declaraţiile părţilor vătămate, contrar dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 678/2001. La Tribunalul Bacău au fost încălcate, de asemenea, aceste dispoziţii deoarece părţile vătămate au fost aduse de doi poliţişti care au rămas în sala de şedinţă, astfel că actele îndeplinite sunt nule de drept potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
- Hotărârile sunt contrare legii, deoarece atât Tribunalul Bacău cât şi Curtea au omis să deducă din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă, au fost încălcate principiile procesului penal obţinându-se probe prin constrângere, iar urmărirea penală nu a fost efectuată, în exclusivitate de procuror, ci de poliţişti care au audiat părţile vătămate.
- Greşit s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1.361.400.000 lei întrucât în cauză nu au fost administrate probe din care să rezulte, cu certitudine, că această sumă de fost dobândită prin săvârşirea infracţiunilor.
- Eronat s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor în forma prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, încadrarea corectă fiind cea prevăzută de art. 13 alin. (1) din aceeaşi lege, deoarece părţile vătămate împliniseră vârsta de 15 ani şi nu s-a făcut dovada existenţei vreunuia din actele care intră în conţinutul agravantei prevăzute de alin. (3).
- Pedepsele aplicate sunt prea aspre faţă de gardul de pericol social al acestora şi circumstanţele personale ale inculpatului. Se solicită reducerea sancţiunilor aplicate şi să se dispună suspendarea condiţionată a pedepsei rezultante aplicate.
Înalta Curte, verificând hotărârile atacate pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, în raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat.
Instanţele au reţinut o reală situaţie de fapt, în sensul că în perioada decembrie 2002 – iulie 2003, inculpatul a cazat în motelul restaurant R.V. din localitatea Crainimăţ, judeţul Bistriţa-Năsăud, un număr de 8 tinere din judeţul Botoşani, trei din acestea fiind minore, şi prin violenţă le-a obligat să practice prostituţia, obţinând astfel importante sume de bani.
Primul motiv de recurs referitor la publicitatea şedinţelor de judecată este neîntemeiat.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 678/2001, şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 13 şi de pornografie infantilă, prevăzută la art. 18 nu sunt publice. La desfăşurarea judecăţii pot asista părţile, reprezentanţii acestora, apărătorii, precum şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară de către instanţă.
Dacă nulitatea absolută loveşte judecarea unei cauze penale cu încălcarea publicităţii şedinţei de judecată, nu aceeaşi sancţiune penală se aplică atunci când, în loc de şedinţă nepublică, judecata are loc în şedinţă publică, ceea ce implică o nulitate relativă.
Or, invocarea în recurs a producerii unei nulităţi relative în desfăşurarea procesului penal trebuie invocată de partea interesată, în termenul legal, dacă vătămarea pretinsă a împiedicat sau restrâns drepturile procesuale ale recurentului şi dacă vătămarea nu a fost, eventual, înlăturată altfel, până la judecarea recursului.
Aşadar, împrejurarea că, în cauză, şedinţele de judecată din 14 şi 19 august 2003 au fost publice şi că la celelalte şedinţe au fost prezenţi, în sală, lucrători de poliţie care le-au adus pe părţile vătămată, nu poate să ducă la casarea hotărârii deoarece nepublicitatea şedinţei a fost prevăzută în interesul acestora, iar inculpatului nu i s-a cauzat nici o vătămare.
Este neîntemeiată şi critica din recursul inculpatului în sensul că în cursul procesului i-au fost încălcate drepturile procesuale.
Astfel, urmărirea penală a fost efectuată de către procuror, conform dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 678/2001.
Din actele dosarului rezultă că organul de poliţie a efectuat acte premergătoare potrivit art. 224 C. proc. pen., s-a sesizat din oficiu, a încheiat procesul-verbal din 23 iulie 2003 şi constatând că, potrivit art. 21 din Legea nr. 678/2001, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine procurorului prin referatul din aceeaşi dată a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani.
De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada că au fost obţinute probe prin constrângere exercitată asupra părţilor vătămate şi nici nu au fost depuse plângeri în acest sens.
În cursul procesului au fost respectate toate dispoziţiile legale, iar drepturile procesuale ale inculpatului nu au fost încălcate.
Mai mult, prin Decizia penală nr. 791 din 16 octombrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Suceava a fost admis recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 14 octombrie 2003 a Tribunalului Botoşani, care a fost casată în parte şi s-a dispus revocarea arestării preventive şi punerea în libertate a acestuia cu motivarea că prima instanţă nu mai era competentă să prelungească arestarea întrucât Curtea Supremă de Justiţie dispusese deja strămutarea cauzei.
Prin sentinţa atacată, Tribunalul Bacău a computat corect, din pedeapsa aplicată inculpatului, reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia de la 23 iulie la 16 octombrie 2003, astfel că susţinerea din recursul său, în sensul că nu a fost dedusă această perioadă, este neîntemeiată.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia recurată, nu a mai computat detenţia inculpatului întrucât în momentul judecării apelului său, care a fost respins ca nefondat, acesta se afla în stare de libertate.
În ceea ce priveşte motivul de recurs privind încadrarea juridică a faptelor, se constată că şi acesta nu este întemeiat.
Corect instanţele au reţinut pentru un număr de cinci infracţiuni, calificarea juridică prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 678/2001, deoarece părţile vătămate Prisecaru Roxana, Andronache Gabriela, C.G.R., Hristache Adriana şi Mihai Claudia, aveau vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, iar exploatarea acestora s-a făcut prin ameninţări şi violenţe fizice exercitate de Ostalis Stefan şi bodyguarzii săi, pentru a le determine să practice prostituţia.
Inculpatul Ostalis Stefan a cunoscut faptul că o parte din tinere erau minore, întrucât cu ocazia sosirii acestora la motel, le întreba ce vârstă au, după care, le reţinea actele de identitate.
Din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt dovedite cu prisosinţă, iar încadrările juridice sunt legale.
De asemenea, pedepsele aplicate au fost just individualizate, în raport cu toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), acordându-se semnificaţia cuvenită atât împrejurărilor care evidenţiază pericolul social al faptelor cât şi datelor ce caracterizează persoana făptuitorului.
Totodată, pedeapsa rezultantă, de 7 ani şi 6 luni închisoare, este de natură să asigure, conform art. 52 C. pen., atât constrângerea şi reeducarea inculpatului cât şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
La stabilirea modalităţii de executare a pedepsei, instanţele au ţinut seama, în mod corespunzător de criteriile sus-menţionate şi au apreciat corect că se impune ca sancţiunea aplicată să fie executată prin privare de libertate, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen., pentru a se dispune suspendarea condiţionată, astfel cum a solicitat inculpatul în recursul său.
Este neîntemeiat şi motivul de recurs prin care inculpatul a susţinut că eronat s-a dispus confiscarea de la el a sumei de 1.361.400.000 lei.
Art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, prevede că banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor prevăzute în această lege ori cele care au servit la săvârşirea acestor infracţiuni, precum şi celelalte bunuri prevăzute de art. 118 C. pen., sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile stabilite de acel articol.
Potrivit art. 118 lit. d) C. proc. pen., lucrurile dobândite în mod vădit prin săvârşirea infracţiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Termenul de „lucruri" folosit în art. 118 C. pen., cuprinde şi sumele de bani sau alte valori care, îndeplinind condiţiile prevăzute în acest text, pot fi confiscate.
Deoarece în speţă, cele opt părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile, măsura de siguranţă a confiscării speciale a fost corect luată faţă de inculpat.
Este corect ca întreaga sumă realizată de inculpatul Ostalis Stefan să fie confiscată şi să nu se deducă unele cheltuieli făcute cu părţile vătămate, întrucât acestea au fost efectuate pentru că tinerele participau la programul de la bar de unde se obţineau venituri separate prin creşterea numărului de clienţi, iar pe de altă parte nu pot fi scăzute sume investite în activităţi ilegale.
La stabilirea cuantumului sumei care a fost confiscată de la inculpat, instanţele au avut în vedere perioada de timp în care cele opt părţi vătămate au fost obligate să practice prostituţia, numărul de bărbaţi cu care întreţineau zilnic raporturi sexuale şi suma minimă care era încasată de la aceştia.
Aşadar, suma de 1.361.400.000 lei pentru care s-a dispus confiscarea în folosul statului, este o sumă rezonabilă care a fost corect stabilită de instanţe.
Întrucât criticile formulate în recurs nu sunt fondate, iar din examinarea actelor dosarului nu rezultă existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, va respinge recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ostalis Stefan împotriva deciziei penale nr. 351 din 10 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 martie 2005.
Părțile dosarului
(conform datelor publicate pe portalul instanțelor)
- Ostalis Stefan - Recurent (inculpat)
- Andronache Gabriela - Intimat (parte vatamata)
- Hristache Adriana - Intimat (parte vatamata)
- Mihai Claudia - Intimat (parte vatamata)
- Slugoschi Ionela - Intimat (parte vatamata)
- Vasiliu Mihaela - Intimat (parte vatamata)
- Prisecaru Roxana - Intimat (parte vatamata)
- C.G.R. - Intimat (parte vatamata)
- Filip Mihaela - Intimat (parte vatamata)
Termenele dosarului
| Dată de ședință | Oră începere ședință | |
|---|---|---|
| 28.03.2005 | 9:00 |
|
| 14.02.2005 | 9:00 |
|
| ← ICCJ. Decizia nr. 2114/2005. Penal. Art 215 alin.4 ,5 c. pen.... | ICCJ. Decizia nr. 2119/2005. Penal. Conflict de competenţă.... → |
|---|
