ICCJ. Decizia nr. 2679/2005. Penal
| Comentarii |
|
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, prin rechizitoriul din 30 noiembrie 2000, trimite în judecată pe inculpații:
- B.R.N. și
- Ț.C.I., pe primul pentru infracțiunile de fals privind identitatea și înșelăciune, prevăzute de art. 293 alin. (1) și art. 215 alin. (4) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., iar cel de-al doilea, pentru complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen.
Actul de învinuire reține că, în luna noiembrie 1999, inculpatul B.R.N. a contactat pe martorii M.T. și S.L., prezentându-se sub o identitate falsă, iar la 22 noiembrie 1999, cei trei au încheiat un act autentic de cesionare a acțiunilor deținute de martori, la SC I. SRL Sibiu, în favoarea inculpatului, care a afirmat că se numește G.M., prezentând, notarului, pașaportul persoanei, care pierduse documentul, și a cărei societate și-a însușit-o, fraudulos.
Ulterior, inculpatul B.R.N. a completat documentația necesară deschiderii contului la B.T., iar la 23 noiembrie 1999, inculpatul Ț.C.I. se prezintă la bancă, deschide contul în numele SC I. SRL Sibiu și depune suma de 75 milioane lei, primind instrumente de plată.
Prezentându-se sub identități false, inculpații închiriază un spațiu comercial și un depozit.
Apoi, inculpatul B.R.N. contactează, telefonic, diferite societăți comerciale, prezentându-se drept G.M., asociat la SC I., și interesându-se de prețul produselor.
în continuare, inculpatul completează file C.E.C. sau bilete la ordin, pe care le semnează și le ștampilează.
Pentru ridicarea mărfurilor, se prezintă personal la distribuitori sau trimite șoferii, cu "instrumentele de plată".
Prin eliberarea acestor "instrumente de plată", lipsite de acoperire, cauzează un prejudiciu de un miliard și 187 milioane lei, unui număr de 8 (opt) societăți comerciale.
La rândul său, inculpatul Ț.C.I. se prezintă, la 17 și 20 decembrie 1999, la SC E.C. SRL Sibiu, sub numele de G.M., și achiziționează piese auto de peste 183 milioane lei, pentru plata cărora înmânează administratorului M.M. un număr de 3 file C.E.C. fără acoperire, completate de inculpatul B.R.N.
Tribunalul Bistrița Năsăud, sesizat prin declinare de competență, prin sentința penală nr. 286 din 23 decembrie 2002, constată că inculpatul B.R.N. a dispărut și dispune ca judecarea acestuia să se facă separat, prin disjungere, conform art. 38 C. proc. pen.
în ceea ce îl privește pe inculpatul Ț.C.I., instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., îl achită de orice penalitate, cu motivarea, esențială, că, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a demonstrat că, la datele indicate în rechizitor, nu se afla pe raza municipiului Sibiu, apărările sale neputând fi înlăturate în asemenea măsură încât să risipească orice dubiu cu privire la participarea sa la vreunul din actele infracționale reținute de procuror.
Parchetul de pe lângă aceeași instanță și partea civilă SC E.C. SRL Sibiu declară apel, motivând că în mod greșit inculpatul a fost exonerat de răspundere.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 165 din 27 mai 2004, admite apelul, desființează sentința atacată și schimbă încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpat, din complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (4) și (5), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3), cu aplicarea art. 13 și a art. 37 lit. b) din același cod, texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpat la 3 ani de închisoare, cu aplicarea și a art. 71 C. pen.
Menține pe inculpat în stare de arest și îi deduce detenția preventivă, de la 14 ianuarie 2000 până la 13 martie 2000.
Prin aceeași decizie, instanța obligă pe inculpat să plătească părții civile, sus-menționate, suma de 183.850.462 lei, cu dobânda legală, iar statului, 8 milioane lei, cheltuieli judiciare.
în esență, instanța motivează că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată, așa cum rezultă, cu prisosință, din declarațiile martorilor A.A., G.M., H.M., M.T.G., M.M., M.C., M.M., M.C., R.I., S.M., S.L., S.M. și V.D., coroborate cu celelalte acte și lucrări de la dosar.
Inculpatul declară recurs, cerând casarea deciziei și menținerea sentinței, deoarece nu a comis faptele imputate.
Critica nu este întemeiată.
Instanța de apel reține corect situația de fapt, pe care o califică corespunzător și dozează just pedeapsa aplicată inculpatului.
în adevăr, este cert stabilit că, în luna noiembrie 1999, M.T.G. și S.L. anunță, în presă, cesionarea acțiunilor pe care le dețineau la SC I. SRL Sibiu.
Inculpatul B.R.N. citește anunțul și îi contactează pe cesionari, cărora le spune că se numește G.M. și că vrea ca acțiunile să fie transferate pe nume său.
La 22 noiembrie 1999, cei 3 se prezintă la notar, unde B.R.N. declară, din nou, că se numește G.M., sens în care prezintă pașaportul pierdut de sus-arătatul titular.
Astfel, B.R.N. dobândește părțile sociale deținute, până atunci, de cei doi cesionari.
în aceeași lună, B.R.N., însoțit de inculpatul Ț.C.I., ambii cunoștințe vechi, din Brașov, unde locuiesc, se prezintă la I.R., asociat unic al SC I. SRL Sibiu, cu care discuta despre închirierea unui spațiu, pentru societatea SC I. SRL.
Martorii R.I., M.M., M.C. și S.M. confirmă că B.R.N. a venit însoțit de Ț.C.I.
Și martorul A.A. l-a recunoscut pe inculpatul Ț.C.I., dintr-un grup de 4 persoane, ca fiind cel ce a însoțit pe B.R.N.
Martorul A.A. precizează că l-a văzut pe inculpat de mai multe ori și că acesta a încercat să-l determine să-și schimbe declarația, adică să mintă instanța.
Acasă la inculpatul Ț.C.I. s-au găsit două cartele SIM Connex, în memoria cărora se aflau numerele de telefon identice cu cele găsite pe desfășurătorul convorbirilor de la nr. postului telefonic instalat de A. la sediul din str. Bielț, unde Ț.C.I. a venit cu B.R.N., să închirieze spațiul comercial.
Inculpatul Ț.C.I. a mers la B.T., cu cererea și documentația necesare deschiderii contului și tot el a depus suma de 75 milioane lei, după ce B.R.N. făcuse cererea pe numele lui G.M.
Banca a eliberat lui Ț.C.I. filele C.E.C. și biletele la ordin, folosite, ulterior, fraudulos.
Această împrejurare rezultă din declarațiile martorilor S.M. și H.M., funcționare la B.T., care l-au recunoscut pe inculpat.
La urmărirea penală, inculpatul Ț.C.I. omite, deliberat, să declare ce a făcut, în ziua de 23 noiembrie 1999, când funcționarele Băncii Transilvania declară că el a fost acolo și a deschis contul societății.
La 17 decembrie 1999, sub numele de G.M., inculpatul Ț.C.I. se prezintă la SC E.C. SRL Sibiu, de unde achiziționează piese auto. Aici este recunoscut de ofițerul de serviciu, V.D. și de asociata M.M.
Marfa este încărcată în prezența coasociatului M.C.
La 20 decembrie 1999, prin aceleași manopere, inculpatul desființează tranzacția, ridică marfa și predă filele C.E.C., lipsite de acoperire, pentru suma de 183.850.462 lei.
Inculpatul contestă aceste fapte, dar martorii, sus-arătați, declară că l-au văzut pe făptuitor că a comis faptele.
în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată a fost menținută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2610/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2709/2005. Penal → |
|---|
