ICCJ. Decizia nr. 2718/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 294 din 2 iunie 2003 a Tribunalului Galați, inculpatul P.F.V. a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. e) C. pen. (faptă săvârșită la data de 2 ianuarie 2002).

în baza art. 40 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare, cu pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1843 din 2 august 2002 a Judecătoriei Galați și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 2 luni închisoare, sporită la 5 ani și 6 luni închisoare.

în temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă perioada executată în baza sentinței penale nr. 1843/2002 a Judecătoriei Galați, respectiv de la 28 iunie 2000 la 1 octombrie 2001 și de la 21 februarie 2002 la 22 octombrie 2002, când a fost liberat condiționat.

S-a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate C.A. a fost acoperit integral prin restituire.

în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul P.F. este cunoscut cu antecedente penale. La data de 2 ianuarie 2002, inculpatul aflat sub influența băuturilor alcoolice, a mers la barul P. din micro 17. Aici se aflau și partea vătămată C.A., în vârstă de 16 ani și martorii P.P.C., T.L. și C.M.

Partea vătămată C.A. stătea pe un scaun din bar, moment în care de el s-a apropiat inculpatul P.F.V. și i-a solicitat să-i dea o bere. Partea vătămată a refuzat, motiv pentru care inculpatul i-a pipăit buzunarele exterioare ale pantalonilor.

A spus părții vătămate să scoată tot ce are în buzunar, iar aceasta a scos suma de 300.000 lei primită de la tatăl său. Inculpatul a luat banii și a mers la masa de biliard. Partea vătămată nu s-a împotrivit și nu a solicitat ajutorul martorilor din teamă, deoarece îl cunoștea pe inculpat din cartier ca fiind violent și cercetat pentru săvârșirea unor fapte penale.

împrejurarea menționată a fost observată de martorul P.P.C.

După aproximativ 5 minute, inculpatul P.F.V. a revenit la scaunul pe care stătea partea vătămată și observând brățara de argint de la mâna acesteia, i-a cerut-o. Din teamă, partea vătămată a scos brățara și a dat-o inculpatului. împrejurarea a fost pe deplin observată de martorii P.P.C., C.M. și T.L.

După scurt timp, partea vătămată a solicitat celor trei martori să intervină pe lângă inculpat să-i restituie banii și brățara. Martorii au refuzat pentru a nu-și crea probleme cu inculpatul P.F.V.

în atare condiții, partea vătămată a mers la inculpat și i-a solicitat restituirea banilor și brățării, dar inculpatul a refuzat și i-a replicat "Taci că te bag sub masă". La insistențele părții vătămate, inculpatul a amenințat-o cu bătaia.

Despre aceste împrejurări a povestit ulterior martorului P.P.C. Profitând de lipsa din bar, la un moment dat, a inculpatului, partea vătămată a plecat acasă și a povestit tatălui său cele întâmplate.

Pentru a aplica regimul sancționator prevăzut de art. 40 C. pen., instanța a reținut că infracțiunile ce au format obiectul sentinței penale nr. 1843 din 2 august 2002 a Judecătoriei Galați nu atrag starea de recidivă, deoarece au fost săvârșite în minorat și că infracțiunea din prezenta cauză a fost săvârșită după ce pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare fusese executată parțial.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul P.F.V.

în ambele apeluri hotărârea a fost criticată sub aspectul modalității greșite de sancționare a antecedentelor penale.

Față de cele menționate în fișa de cazier, a fost propusă următoarea variantă de soluționare a antecedentelor penale, de către parchet:

- să se descontopească pedeapsa rezultantă de un an și 6 luni, aplicată prin sentința penală nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați în pedepsele componente

un an și 8 luni

5 luni

3 luni

- să se constate grațiate integral și condiționat conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 pedepsele de 5 luni închisoare [(aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) teza I din Decretul nr. 328/1966)] și 3 luni [(aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 38 alin. (1) teza II din Decretul nr. 328/1966)];

- în baza art. 36 alin. (2) C. pen., raportat la art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., să contopească pedeapsa de un an și 8 luni, aplicată prin sentința penală nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați, cu pedeapsa de 2 ani, aplicată prin sentința penală nr. 562 din 7 martie 2001 a Judecătoriei Galați, cu aplicarea unui spor de până la 6 luni;

- să se constate că pedeapsa rezultantă, astfel aplicată, a fost executată parțial în perioada 28 iunie 2000 - 1 octombrie 2001, stabilindu-se restul ce a rămas neexecutat.

în baza art. 61 C. pen., să se revoce beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat, stabilit conform celor menționate la lit. d), să se contopească acest rest cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea ce formează obiectul prezentei cauze, stabilindu-se o nouă pedeapsă rezultantă.

Din această pedeapsă rezultantă, să se deducă perioada executată în baza sentinței penale nr. 1843 din 2 august 2002 a Judecătoriei Galați, de la data de 22 februarie 2002 la data de 21 octombrie 2002.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a susținut că soluționarea antecedentelor penale poate fi efectuată direct de instanța de apel. Inculpatul, prin apărător, a susținut că pentru soluționarea corectă a antecedentelor penale se impune desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. A invocat că în situația în care se va hotărî revocarea liberării condiționate și aplicarea unui spor ar fi lipsit de o cale de atac.

Un al doilea motiv de nelegalitate l-a constituit faptul că în mod greșit s-a dedus perioada executată până la 22 octombrie 2002 în loc de până la 21 octombrie 2002, dată la care a fost liberat condiționat.

Prin decizia penală nr. 737 din 19 decembrie 2003, Curtea de Apel Galați a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul P.F.V., desființând în parte sentința penală nr. 294 din 2 iunie 2003 a Tribunalului Galați și rejudecând, a înlăturat din sentința penală apelată dispozițiile potrivit cărora:

- în baza art. 40 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare, cu pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1843 din 2 august 2002 a Judecătoriei Galați și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 2 luni închisoare, sporită la 5 ani și 6 luni închisoare;

- în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă perioada executată de inculpat în baza sentinței penale nr. 1843/2002 a Judecătoriei Galați, respectiv de la 28 iunie 2000 la 1 octombrie 2001 și de la 21 februarie 2002 la 22 octombrie 2002, când a fost liberat condiționat.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1843 din 2 august 2002 a Judecătoriei Galați în pedepsele componente, respectiv:

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 562 din 7 martie 2001 a Judecătoriei Galați, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și art. 109 C. pen. (fapte săvârșite în perioada august-septembrie 1999).

A descontopit pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați în pedepsele componente de:

- un an și 8 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și (4) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. (fapta din 31 martie 2000);

- 5 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. (faptă din 31 martie 2000);

- 3 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 38 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. (faptă din 31 martie 2000).

A constatat grațiate integral și condiționat, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, pedeapsa de 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 și pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicată prin aceeași sentință penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 38 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966.

în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. (2), raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de un an și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 562 din 7 martie 2001 a Judecătoriei Galați și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, sporită la 2 ani și 3 luni închisoare.

A constatat că pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare a fost executată parțial, în baza mandatului de executare nr. 1175/2001 din 4 mai 2001, emis în baza sentinței penale nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați, în perioada 28 iunie 2000 - 1 octombrie 2001, restul rămas neexecutat fiind de 361 zile închisoare.

în baza art. 61 alin. (1) teza II C. pen., a revocat liberarea condiționată pentru pedeapsa de un an și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 903 din 5 aprilie 2001 a Judecătoriei Galați.

în temeiul art. 61 alin. (1) teza III, a contopit pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în cauză, cu restul de 361 zile închisoare și a dispus ca inculpatul P.F.V. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani și 2 luni închisoare, sporită la 5 ani și 4 luni închisoare.

A dedus din pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare perioada executată, începând de la 22 februarie 2002 până la data 21 octombrie 2002.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul P.F.V., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 4670 din 21 septembrie 2004, înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.F.V., apreciind că decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat, prin care solicita reducerea pedepsei, este nefondat.

împotriva acestei decizii, la data de 16 februarie 2004, condamnatul P.F.V. a formulat contestație în anulare în baza dispozițiilor art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., soluționând admiterea în principiu a acesteia, desființarea deciziei contestate și rejudecarea recursului.

A susținut în cererea depusă la dosar că, fiind în imposibilitate de prezentare, la data judecării recursului, respectiv 21 septembrie 2004, întrucât era internat în spital, procedura de citare a sa la data soluționării recursului a fost viciată.

Verificând decizia atacată sub aspectul motivelor invocate de contestator prin contestația în anulare formulată, înalta Curte apreciază că aceasta este legală și temeinică, nefiind motive pentru desființarea acesteia, iar motivele invocate de contestator sunt nefondate pentru următoarele considerente:

în cauza privind soluționarea recursului declarat de inculpat s-au acordat trei termene de judecată: 23 martie 2004; 18 mai 2004 și 21 septembrie 2004, inculpatul P.F.V. nefiind prezent la nici unul dintre aceste termene.

La termenul din 18 mai 2004 s-a prezentat mama inculpatului, care a solicitat amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător, aspect care nu s-a concretizat, întrucât la termenul din 21 septembrie 2004 nu s-a prezentat vreun apărător ales, iar la dosar nu s-a depus vreo delegație a unui apărător ales.

în cauză, de la început, s-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu, pentru asistența juridică a inculpatului, avocat P.S., care a fost prezent la toate termenele acordate.

Așa încât, deoarece pe parcursul a trei termene de judecată inculpatul nu și-a angajat apărător, acesta a beneficiat de serviciile apărătorului desemnat din oficiu, asistența juridică fiind asigurată, astfel potrivit dispozițiilor art. 171 C. proc. pen.

Cu privire la imposibilitatea de prezentare a contestatorului la data soluționării recursului, respectiv 21 septembrie 2004, se constată, pe de o parte, că prezența acestuia nu era obligatorie la judecarea recursului, iar procedura de citare a fost îndeplinită.

Pe de altă parte, imposibilitatea sa de prezentare nu rezultă din actele depuse la dosarul cauzei.

Astfel, prin cererea depusă la dosar și înregistrată la înalta Curte de Casație și Justiție cu nr. 22734 din 16 septembrie 2004, inculpatul P.F.V. a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, întrucât se află internat în Spitalul Județean Galați, conform actelor medicale anexate.

Analizând aceste acte se constată că este vorba despre o adeverință medicală eliberată la data de 13 septembrie 2004, care atestă că inculpatul este internat de la data de 13 septembrie 2004, fiind suferind de "spasmofilie, lombosciatică stg.", și despre un bilet de internare în spital emis în data de 10 septembrie 2004, fără să rezulte cu certitudine că inculpatul este internat la data de 21 septembrie 2004.

Față de aceste considerente, urmează să fie respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestator.

în baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2718/2005. Penal