ICCJ. Decizia nr. 29/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 29/2005
Dosar nr. 6458/2004
Şedinţa publică din 5 ianuarie 2005
Examinând recursul de faţă, constată:
Prin sentinţa penală nr. 1160 din 21 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus conform art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din 3 infracţiuni prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. e), cu aplicarea art. 99 şi urm. C. proc. pen., în 3 infracţiuni prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
În baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A.M.c. la 3 pedepse de câte 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru trei infracţiuni de tâlhărie.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. proc. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 5 aprilie 2003 la 3 iulie 2003.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
Conform art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 400.000 lei.
S-a constatat că partea vătămată M.Şt. şi B.R.O. nu au formulat pretenţii civile.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente A.I. la 4.060.000 lei, cu titlu de despăgubiri către partea civilă D.D. şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-au reţinut următoarele:
La data de 3 februarie 2003, împreună cu alte persoane printre care s-a disjuns cauza, inculpatul l-a deposedat prin violenţă, pe stradă, pe M.Şt., de o pereche de mănuşi şi de un telefon mobil.
Inculpatul şi aceste persoane la data de 4 februarie 2003 au deposedat, de asemenea, prin violenţă pe partea vătămată B.R.O. de un telefon şi de un ceas de mână elveţian.
Tot astfel, la data de 11 februarie 2003, inculpatul, împreună cu aceiaşi participanţi, a sustras prin ameninţare de la partea vătămată un telefon mobil şi suma de 600.000 lei.
Prin Decizia penală nr. 777 din 27 octombrie 2000, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, reţinând că situaţia de fapt şi încadrarea juridică au fost corect stabilite, iar pedepsele au fost just individualizate.
Inculpatul a declarat recurs, susţinând că pedeapsa aplicată este prea aspră.
Recursul îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.
Se constată că pedepsele aplicate se situează la limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile comise, iar din actele dosarului nu rezultă nici o împrejurare care să justifice reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului.
Este de reţinut că cele trei fapte au fost comise de acelaşi grup infracţional, în loc public, făptuitorii acţionând în apropierea Colegiului Sf. Sava. Părţile vătămate erau elevi ai acestei instituţii de învăţământ, fiind acostate şi sub diverse pretexte izolate de colegii cu care erau şi apoi tâlhărite. Toate aceste împrejurări sunt de natură a releva un pericol social ridicat al faptelor, chiar dacă prejudiciile cauzate nu sunt prea mari.
Cum din examinarea cauzei şi în raport cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă existenţa vreunui motiv de casare, care să poată fi luat în considerare din oficiu. Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.M.C. împotriva deciziei penale nr. 777 din 27 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2886/2005. Penal. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 291/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
