ICCJ. Decizia nr. 3092/2005. Penal. Art.20 rap.la art.175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3092/2005
Dosar nr. 7354/2004
Şedinţa publică din 17 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Vrancea, prin sentinţa penală nr. 339 din 24 septembrie 2004, a condamnat pe inculpatul R.C., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20, cu referire la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), b) şi c) alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din acelaşi cod, la 3 ani şi 6 luni închisoare şi un an interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A aplicat art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 5 martie 2004 la 20 mai 2004.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 3.922.490 lei către Spitalul de Urgenţă Dr. Bagdasar Arseni Bucureşti şi la 5.396.000 lei către Serviciul de Ambulanţă Vrancea.
A constatat că Spitalul Judeţean Focşani nu s-a constituit parte civilă şi că prejudiciul cauzat părţii vătămate A.N. a fost recuperat.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut că, la data de 22 octombrie 2003, aflându-se într-un bar din comuna Păuneşti, inculpatul a aplicat o lovitură cu o sticlă de bere în zona capului părţii vătămate A.N., cauzându-i leziuni grave care au necesitat 50–55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Inculpatul a fost trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.
Iniţial, prin sentinţa penală nr. 189 din 19 mai 2004, Tribunalul Vrancea a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 181 din acelaşi cod şi în baza art. 11 pct. 2 lit. b), în referire la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a încetat procesul penal.
Prin Decizia penală nr. 431 din 19 august 2004, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, a desfiinţat sentinţa penală nr. 189/2004 a Tribunalului Vrancea şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, reţinându-se că motivarea soluţiei, contrazice dispozitivul hotărârii.
În rejudecare, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor calificat, reţinând în favoarea acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (2) C. pen.
Împotriva sentinţei penale a declarat apel inculpatul, solicitând, în principal, schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 181 din acelaşi cod şi încetarea procesului penal, în baza art. 11 pct. 2 lit. b), în referire la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., întrucât nu a acţionat cu intenţia de a suprima viaţa părţii vătămate.
În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen. şi reducerea pedepsei sub minimul special, cu executarea acesteia în condiţiile art. 861 C. pen.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 639 din 3 decembrie 2004, a respins apelul declarat de inculpat, ca nefondat.
În motivarea acestei soluţii, instanţa de control judiciar a reţinut că prima instanţă pe baza unei analize complete a materialului probator a stabilit corect încadrarea juridică a faptei şi vinovăţia inculpatului.
Astfel, a arătat că, faţă de obiectul folosit de inculpat pentru lovirea victimei, respectiv o sticlă de bere, zonă vizată, respectiv craniul, intensitatea loviturii şi urmarea produsă, în sensul că s-au cauzat părţii vătămate: un traumatism cranio – cerebral, hematom parietal stâng, fractură parietală stângă, nu poate fi primită solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 181 din acelaşi cod.
Nici critica formulată de apelantul inculpat, în sensul că fapta nu a fost comisă în loc public, nu a fost primită, instanţa de apel, reţinând, din analizarea situaţiei de fapt, că infracţiunea s-a comis în curtea imobilului unde este amenajat barul, loc care, prin destinaţia sa este accesibil publicului, întrucât, numai prin curte se poate ajunge la barul respectiv.
Cu privire la solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei aplicate şi schimbarea modalităţii de executare a acesteia, instanţa de control judiciar a apreciat că faţă de modalitatea şi împrejurările comiterii faptei, faţă de gravitatea deosebită a infracţiunii, de urmarea produsă, în sensul punerii în primejdie a vieţii părţii vătămate, nu se impune reducerea; în speţă, nefiind incidente nici dispoziţiile art. 861 C. pen., referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În termenul legal, împotriva deciziei penale a declarat recurs inculpatul R.C., solicitând admiterea, casarea deciziei atacate, precum şi a sentinţei penale nr. 339 din 24 septembrie 2004 a Tribunalului Vrancea şi menţinerea soluţiei pronunţată de Tribunalul Vrancea, prin sentinţa penală nr. 189 din 19 mai 2004 şi anume, să se schimbe încadrarea juridică a faptei, din infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 181 C. pen. şi să se dispună achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., luând act de împăcarea părţilor.
În acest sens, s-a motivat că, din probele administrate în cauză, din discuţiile purtate între inculpat şi partea vătămată, ambii aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice, rezultă că inculpatul R.C. a vrut doar să-i aplice o corecţie nicidecum nu a avut intenţia de a-i suprima viaţa părţii vătămate A.N.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Pentru a stabili existenţa intenţiei de a ucide, este necesar a se face o analiză complexă a împrejurărilor săvârşirii faptei, semnificative cu privire la poziţia subiectivă a făptuitorului.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a lovit cu intensitate victima în zona capului cu o sticlă de bere şi i-a cauzat „traumatism cranio – cerebral mediu, hematom intraparenchimatos în rezorbţie spontană, fractură parietală stângă, fractură arc costal dreapta", leziuni ce au necesitat 50 – 55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Lovind victima într-o regiune vitală, cu un obiect apt a produce moartea şi cu mare intensitate, se impune concluzia că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide, fapta sa constituind tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., astfel că solicitarea inculpatului de schimbare a acestei încadrări juridice, nu poate fi primită.
Cum alte motive de casare susceptibile a fi examinate din oficiu, nu s-au constatat, recursul inculpatului R.C. va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 5 martie 2004, la 20 mai 2004, iar recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva deciziei penale nr. 639 din 3 decembrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 5 martie 2004 la 20 mai 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3073/2005. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3093/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
