ICCJ. Decizia nr. 3095/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 21 din 20 februarie 2005, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul M.E. la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
Prin aceeași sentință, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat și inculpatul M.T. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru ambii inculpați.
S-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat, reținerea de o zi.
Au fost obligați inculpații în solidar, inculpatul minor M.T. și în solidar cu părțile responsabile civilmente M.G. și M.N., să plătească părții civile R.M., din aceeași localitate, suma de 2.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
A fost obligat fiecare inculpat, minorul în solidar cu părțile responsabile civilmente, să plătească către stat suma de 2.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța această sentință, s-a reținut în esență că, în seara zilei de 21 decembrie 2003, în timp ce se aflau în fața barului A.F. B. din comuna Flămânzi, județul Botoșani, inculpații M.E. și M.T., au deposedat-o prin violență pe partea vătămată R.M., de suma de 800.000 lei, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale.
Activității materiale desfășurată de inculpați, i s-a dat încadrarea juridică legală în infracțiunea de tâlhărie în formă agravantă, pentru inculpatul major, reținându-se circumstanța agravantă de la art. 75 lit. c) C. pen., iar pentru inculpatul minor starea de minorat, prevăzută la art. 109 C. pen., astfel că, au fost condamnați în baza textelor de lege menționate mai sus și cu reținerea circumstanțelor atenuante personale pentru ambii.
La individualizarea și aplicarea pedepsei s-a arătat că au fost avute în vedere toate criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că, o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru inculpatul major și de 3 ani închisoare, pentru cel minor, cu executarea în regim de detenție, sunt de natură să ducă la reeducarea acestora.
Latura civilă a cauzei s-a menționat că a fost soluționată, în raport de dispozițiile înscrise la art. 14 și art. 346 C. proc. pen., cum și de art. 998 C. civ., fiind obligați inculpații la despăgubiri civile în solidar către partea vătămată, constituită parte civilă, în limita sumei de 2.000.000 lei, inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente, sumă dovedită cu actele și dovezile de la dosar, cum și cu declarațiile inculpaților care au arătat că înțeleg să despăgubească pe partea civilă cu suma pretinsă.
Potrivit art. 362 și art. 363 C. proc. pen., sentința a fost atacată cu apel de către cei doi inculpați, care au solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt și lovire, precum și reducerea pedepsei pentru inculpatul major, iar pentru minor, aplicarea măsurii educative, prevăzută de art. 104 C. pen.
Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 6 din 09 martie 2005, a admis apelurile declarate de către inculpați, a desființat în parte sentința, în sensul că, i s-a redus pedeapsa inculpatului major M.E., de la 4 ani închisoare la 2 ani închisoare, iar pentru inculpatul minor M.T., s-a aplicat măsura educativă, prevăzută de art. 104 C. pen., respectiv internarea într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani.
în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice a faptei de tâlhărie în formă agravantă în infracțiunile de furt calificat și lovire în concurs ideal, s-a apreciat că nu este întemeiată, deoarece inculpații au folosit violența tocmai pentru a-ți însuși suma de bani.
în rest au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul art. 3853C. proc. pen., a declarat recurs împotriva deciziei invocând motive de nelegalitate și netemeinicie, care constituie cazuri de casare, înscrise la plct.14 și 171 de la art. 3859C. proc. pen.
într-un prim motiv, s-a susținut că în mod greșit instanța de apel, a luat față de inculpatul minor măsura educativă prevăzută de art. 104 C. pen., internarea într-un centru de reeducare, în condițiile în care acesta devenise major.
Al doilea motiv, se referă la greșita individualizare a pedepsei în raport de dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), când i s-a redus inculpatului major M.E. pedeapsa de la 4 ani la 2 ani închisoare, deși instanța de fond reținuse în sarcina sa circumstanțe atenuante personale, însă în apel li s-au dat o eficiență mare, nejustificată.
Se mai arată că s-a făcut o interpretare greșită a prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), când s-a aplicat inculpatului minor, măsura educativă, prevăzută de art. 104 C. pen.
Examinând recursul declarat de parchet, în raport de motivele invocate, de actele și dovezile de la dosar, de decizia și sentința pronunțate în cauză, de cazurile de casare înscrise la pct. 14 și 171 C. proc. pen., de la art. 385 9 C. proc. pen., se constată că recursul declarat este fondat, pentru considerente ce vor fi expuse mai jos.
Referitor la primul motiv de recurs, vizând greșita aplicare a măsurii educative inculpatului minor M.T., în condițiile în care acesta împlinise vârsta de 18 ani, se constată că este întemeiat.
Potrivit art. 106 C. pen., durata măsurii educative pentru măsurile prevăzute în art. 104 C. pen., se iau pe timp nedeterminat, însă nu pot dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Cum inculpatul M.T. a împlinit vârsta de 18 ani la data de 21 mai 2004, în mod greșit și contrar dispozițiilor înscrise în art. 106 C. pen., s-a aplicat acestuia măsura educativă prevăzută de art. 104 C. pen.
Așa fiind, primul motiv de recurs formulat este întemeiat și în consecință va fi admis, el constituind caz de casare potrivit pct. 171 de la art. 3859C. proc. pen., în sensul că decizia pronunțată este contrară legii, făcându-se o greșită aplicare a prevederilor art. 104 C. pen., în condițiile în care măsurile educative se aplică numai minorilor.
Și cel de-al doilea motiv de recurs, vizând greșita individualizare a pedepsei se constată că este întemeiat.
Instanța de apel a făcut o greșită individualizare a pedepsei, ignorând criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la gradul de pericol social mărit al faptei comise, constând în aceea că inculpații, prin violență, i-au sustras părții vătămate suma de 800.000 lei, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, împrejurările în care s-a comis infracțiunea, care constituie circumstanțe agravante de fapt și de text, precum și datele personale ale acestor, care au fost avute în vedere când li s-au aplicat circumstanțe atenuante personale de către instanța de fond, reducându-i-se în mod exagerat pedeapsa la 2 ani închisoare.
Prin urmare, nu se justifica să li se dea un efect sporit circumstanțelor atenuante personale față de inculpatul major, întrucât, pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată de către instanța de fond reflecta o proporționalitate justă între gravitatea faptei, vinovăția acestuia și periculozitatea sa socială, fiind de natură să ducă la reeducarea acestuia.
De asemenea, și pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului minor, a fost just individualizată de către instanța de fond și este de natură să ducă la reeducarea acestuia.
Ca atare, se reține că instanța de apel a pronunțat o decizie vădit nelegală și esențial netemeinică, care urmează să fie casată, potrivit dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., astfel că se va admite recursul, se va casa această decizie și se va menține sentința instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
S-au văzut și dispozițiile art. 189 și urm. C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3633/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3200/2005. Penal → |
|---|
