ICCJ. Decizia nr. 3118/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 587 din 5 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr. 1579/2004, inculpatul P.N. a fost condamnat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la 25 iunie 2004 la zi.
S-au respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen. și cererea procurorului de aplicare a dispozițiilor art. 64 lit. d) C. pen.
S-a luat act că partea vătămată P.D.I. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat să plătească C.A.S.J. Brașov despăgubiri civile în sumă de 5.134.899 lei.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuțitului corp delict.
în fapt s-au reținut următoarele:
în dimineața de 22 iunie 2004 partea vătămată Pătrașcu Daniel s-a întors de la muncă în jurul orei 7,00 și după ce a încuiat ușa s-a culcat.
în jurul orei 15,00, a venit acasă și tatăl său, inculpatul P.N., care se afla în stare avansată de ebrietate și care a constatat că nu poate deschide ușa apartamentului deoarece nu avea cheie de la yala cu care ușa era încuiată.
Inculpatul a bătut de mai multe ori în ușă și a cerut relații martorei T.M. cu privire la fiul său. în cele din urmă partea vătămată a fost trezită de bătăile în ușă și a venit și a descuiat-o după care s-a întors în dormitor și s-a culcat acoperindu-se cu plapuma, fără să poarte nici o discuție cu tatăl său.
La puțin timp după ce a intrat în casă inculpatul s-a dus în bucătărie și a luat un cuțit după care a intrat în dormitorul unde se afla fiul său care era culcat în pat cu spatele spre ușă și era acoperit cu plapuma. Inculpatul a aplicat părții vătămate cu cuțitul, prin plapumă, o lovitură în zona lateral dreaptă a toracelui.
Partea vătămată s-a trezit și a prins lama cuțitului cu mâna și în final a reușit să-l dezarmeze și să arunce cuțitul spre fereastră după care a fugit din apartament și ajuns pe holul blocului a cerut ajutor vecinei sale, martora T.M.
Rămas singur inculpatul a luat din bucătărie un alt cuțit și a încercat să se sinucidă înjunghiindu-se în zona precordială stânga provocându-și leziuni care însă nu i-au pus viața în primejdie.
S-a reținut că partea vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale în cadrul căreia s-a practicat pleurostomie minimă dreaptă, sutura buzei parietale, evidențiindu-se plămânul cu o plagă liniară de aproximativ 1,5 cm și cu o profunzime a leziunii de 4-5 cm. Leziunile suferite de partea vătămată au pus în primejdie viața acesteia și au necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale.
Instanța a înlăturat, ca nesinceră, susținerea inculpatului, din faza de cercetare judecătorească, în sensul că rănirea fiului său s-a produs accidental în condițiile în care s-a împiedicat având cuțitul în mână și a căzut peste fiul său și astfel cuțitul a pătruns prin plapumă și l-a rănit. S-a reținut că într-o astfel de situație partea vătămată nu ar fi suferit o plagă în plămân cu o profunzime de 4-5 cm în condițiile în care cuțitul a pătruns și prin plapumă.
în consecință instanța a concluzionat că inculpatul a acționat cu intenție, acceptând posibilitatea uciderii părții vătămate chiar dacă nu a urmărit acest lucru și a reținut că fapta comisă constituie tentativă la infracțiunea de omor calificat revăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere că inculpatul este la primul conflict cu legea penală și că are o vârstă înaintată, motive pentru care s-au reținut circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. a) C. pen.
Prin decizia penală nr. 58/ Ap din 23 februarie 2005, Curtea de Apel Brașov a admis apelul inculpatului, a desființat sentința sub aspectul individualizării pedepsei și rejudecând în aceste limite a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen., de la 4 ani la 2 ani și 6 luni închisoare.
S-a dedus în continuare la zi durata arestării preventive.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Instanța de apel a reținut că starea de fapt și încadrarea juridică au fost corect stabilite de prima instanță fiind nefondată susținerea inculpatului că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., întrucât din faptul că inculpatul a lovit pe partea vătămată cu un cuțit în zona hemitoracelui drept care este o zonă vitală, se deduce că a prevăzut posibilitatea producerii decesului fiului său și chiar dacă nu a urmărit acest rezultat, l-a acceptat ceea ce este de esența intenției indirecte.
Referitor la individualizarea pedepsei instanța de apel a apreciat că față de vârsta inculpatului, conduita anterioară comiterii infracțiunii și regretul manifestat prin tentativa de suicid, se impune acordarea unei eficiențe sporite dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen. și reducerea pedepsei spre limita minimă prevăzută de art. 76 alin. (2) C. pen., respectiv o treime din limita minimului special.
Decizia a fost atacată cu recurs de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
S-a susținut că pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată de instanța de apel nu reflectă pericolul social ridicat al infracțiunii comise și s-a solicitat menținerea pedepsei aplicate de prima instanță.
Recursul își găsește temeiul în dispozițiile art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.
Curtea apreciază că justificat instanța de apel a dat mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., iar pedeapsa aplicată este corespunzătoare pericolului social concret al faptei, împrejurărilor în care aceasta a fost comisă. Este de reținut că așa cum precizează chiar partea vătămată, înainte de comiterea faptei conduita inculpatului în familie a fost ireproșabilă, iar relațiile dintre tată și fiu au fost foarte bune.
în aceste condiții instanța de apel a apreciat corect gradul de pericol social concret al comportamentului violent întâmplător manifestat de inculpat față de fiul său.
Reținând din examinarea cauzei din oficiu că nu există nici motive de casare care să poată fi luate în considerare conform art. 3859alin. (3) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi detenția preventivă.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului așa încât onorariul pentru avocatul din oficiu a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3121/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3099/2005. Penal → |
|---|
