ICCJ. Decizia nr. 3136/2005. Penal
| Comentarii |
|
La 16 aprilie 2004, petentul B.D., în nume personal cât și pentru părinții săi a solicitat desființarea rezoluției nr. 187/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești și trimiterea cauzei procurorului pentru începerea urmăririi penale împotriva făptuitorilor C.F.M., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) și a numiților G.A., O.A., C.A., P.C. și G.A. sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 215, 288, 283, 291 C. pen.
Petentul a susținut că prin folosirea unor înscrisuri false de către făptuitori, a fost indus în eroare, acțiune în urma căreia a pierdut dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile ce au format obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. 1900 din 14 iulie 2000 prin încălcarea legii de notarul public C.F.
Astfel, soții B.D. și A. împreună cu soții B.F. și I. au vândut lui P.C. un imobil, în comuna Merișani, compus din 1989 mp. teren și construcție P + 1 și anexe și alte bunuri, acordul de voință fiind autentificat prin încheierea nr. 1900 a biroului notarului public semnată de părți.
Ulterior, cumpărătorii P.C. și L. au vândut bunurile imobile și mobile SC O.Ț. SRL. Cu această ocazie notarul public a procedat la rectificarea unei erori materiale strecurate, care viza greșita poziționare a unor încăperi, fiind determinată de situația reală din teren și identificată de specialiștii din cadrul cadastrului funciar și de reprezentanții primăriei.
Reținând această situație de fapt, Curtea de Apel Pitești a respins, ca neîntemeiată, plângerea petiționarului prin sentința penală nr. 62/ F din 29 iunie 2004.
împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs solicitând casarea hotărârii, anularea rezoluției emise și trimiterea cauzei procurorului în vederea completării și începerii urmăririi penale dezvoltând motivele în scris.
Recursul este nefondat.
Analizând actele premergătoare depuse în cauză prin prisma elementelor constitutive ale infracțiunilor enumerate se constată că există suficiente date pe baza cărora procurorul a dispus în temeiul art. 228 alin. (4), coroborat cu art. 10 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale.
Astfel, din actele premergătoare începerii urmăririi penale rezultă că notarul public a procedat la emiterea încheierii de autentificare cât și la cea de rectificare, cu respectarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 36/1993.
Totodată, acțiunile celorlalți făptuitori în corelare cu activitatea notarului nu sunt de natură să conducă la încălcarea legii penale.
Ca atare, atâta timp cât cu prilejul actelor premergătoare nu s-au conturat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitori.
Așa fiind, înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.D.
în temeiul art. 192, alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3169/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3159/2005. Penal → |
|---|
