ICCJ. Decizia nr. 3325/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3325/2005
Dosar nr. 3206/2005
Şedinţa publică din 27 mai 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 176 din 9 februarie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpata I.C. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen.
Au fost aplicate dispoziţiile art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a inculpatei şi s-a dedus din pedeapsă, perioada detenţiei preventive cu începere de la 2 decembrie 2004 la zi.
S-a reţinut că, inculpata, în ziua de 30 noiembrie 2004, a vândut două doze de heroină, iar în locuinţa sa deţinea, în vederea valorificării alte 40 de doze de heroină, fapta sa constituind infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.
Împotriva acestei sentinţe inculpata a declarat apel, cauza înregistrându-se la Curtea de Apel Bucureşti, sub nr. 886/2005.
După mai multe termene, în şedinţa de la 25 mai 2005, prin încheiere, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a revocat arestarea preventivă a inculpatei, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate în inculpatei nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei dispoziţii din încheiere a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cerând casarea parţială a încheierii şi menţinerea arestării preventive a inculpatei, deoarece lăsarea acesteia în libertate constituie pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul este fondat.
Temeiurile care au stat la baza luării şi menţinerii stării de arest preventiv a inculpatei I.C. se păstrează în continuare, în raport de natura şi gravitatea faptei pentru care aceasta a fost condamnată în primă instanţă.
Faptul că este în vârstă de 54 de ani, că nu are antecedente penale, că are un soţ handicapat şi că prezintă deficienţe vizuale, nu constituie motive suficiente şi întemeiate pentru a se dispune revocarea măsurii arestării preventive.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursul declarat de parchet, va casa parţial încheierea atacată, numai cu privire la dispoziţia privind revocarea măsurii arestării preventive a inculpatei I.C., pe care o va înlătura.
În conformitate cu art. 3002, raportat la art. 160 lit. b) alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 148 lit. h) C. proc. pen., se va menţine starea de arest a inculpatei.
Onorariul apărătorului din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii din 25 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 886/2005, privind pe inculpata I.C.
Casează încheierea din 25 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, numai cu privire la revocarea măsurii arestării preventive, dispoziţie pe care o înlătură.
Menţine măsura arestării preventive a inculpatei I.C.
Onorariul în sumă de 200.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3324/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 333/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
