ICCJ. Decizia nr. 4023/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4023/2005
Dosar nr. 3047/2005
Şedinţa publică din 30 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 11 din 5 ianuarie 2005, Tribunalul Maramureş a condamnat pe inculpaţii:
- U.M.M., la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi i) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. b) C. pen., pedeapsă ce se va executa în regim de deţinere, conform art. 57 C. pen., cu toate consecinţele prevăzute de art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi
- P.M., la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b), art. 76 lit. b) C. pen., pedeapsă ce se va executa în regim de deţinere conform art. 57 C. pen., cu toate consecinţele prevăzute de art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a constatat că a fost recuperat prejudiciul material în sumă de 150 Euro şi 1.950.000 lei, cauzat de inculpaţi părţii civile U.I.
În baza art. 14 şi art. 51 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., inculpaţii au fost obligaţi să plătească părţii civile U.I., în solidar, despăgubiri civile pentru daune morale în sumă de 20.000.000 lei.
Conform art. 191 C. proc. pen., inculpatul U.M.M. a fost obligat să plătească statului suma de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare iar inculpatul P.M. suma de 2.400.000 lei cu acelaşi titlu, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru apărarea sa, ce s-a suportat în avans din fondurile Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, partea vătămată U.I. şi inculpaţii U.M.M. şi P.M., domiciliază în comuna Rona de Sus, jud. Maramureş, primul inculpat fiind rudă cu partea vătămată.
La data de 11 mai 2004, martorii L.M. şi H.V. i-au restituit părţii vătămate sumele împrumutate, 150 Euro, respectiv 50 Euro. În aceeaşi zi, partea vătămată a schimbat suma de 50 Euro în lei, martorul P.G. predându-i în schimb, suma de 2.000.000 lei.
În jurul orei 16,00, partea vătămată U.I., având asupra sa sume de bani, plus în jur de 2.000.000 lei, bani de buzunar, s-a dus la bufetul din centrul comunei, unde, printre alte persoane, s-a întâlnit cu vărul său, U.M.M., căruia i-a făcut cinste cu două beri. După ce inculpatul U.I. a părăsit bufetul, a intrat inculpatul P.M., căruia partea vătămată i-a oferit de băut, tot două beri.
Inculpaţii, în aceste împrejurări, au văzut că partea vătămată are o sumă mai mare de bani asupra sa, astfel că, întâlnindu-se, ulterior, în faţa bufetului, inculpatul U.M.M. i-a propus celuilalt inculpat să-i sustragă banii părţii vătămate, întrucât îi datorează 500.000 lei, iar restul banilor să-i împartă între ei.
Inculpatul P.M.M. a fost de acord cu propunerea inculpatului U.I. şi, în consecinţă, în jurul orei 23,30, când partea vătămată a plecat de la bufet către casă, au pornit în urmărirea lui. Pe traseu, partea vătămată a fost ajunsă din urmă de martora N.I., cu care a parcurs o porţiune de drum. Cei doi au observat la un moment dat că sunt urmăriţi, martora grăbind pasul, astfel că partea vătămată a rămas în urmă.
Când partea vătămată a ajuns la locul numit Ihravişte, inculpaţii, care între timp s-au înarmat cu nişte bucăţi de scândură, pe care le-au rupt dintr-un gard, profitând de faptul că zona nu era iluminată, au atacat-o pe partea vătămată, aplicându-i mai multe lovituri cu bucăţile de lemn, ce le aveau asupra lor. În urma loviturilor primite, partea vătămată s-a dezechilibrat şi a căzut, însă s-a ridicat şi a fugit pe drum, spre casă, dar nu departe de locuinţa sa a fost ajunsă din nou de inculpaţi care i-au aplicat o nouă serie de lovituri, violenţe în urma cărora partea vătămată a căzut, pierzându-şi cunoştinţa.
Inculpaţii i-au sustras, apoi, părţii vătămate portmoneul în care avea sumele de 150 Euro şi 1.950.000 lei precum şi buletinul de identitate.
Conform actelor medico-legale, aflate la dosarul cauzei, partea vătămată a suferit leziuni vindecabile în 35-37 zile de îngrijiri medicale, dar acestea nu i-au pus în primejdie viaţa.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii U.M.M. şi P.M.
Inculpatul U.M.M. a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii atacate, achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., sau, în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate, ca efect al circumstanţelor atenuante.
Inculpatul P.M. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de tâlhărie, în cea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., arătând că, din probele administrate în cauză, nu rezultă cu certitudine că a sustras o sumă de bani de la victimă şi că există dubii, cu privire la existenţa sumelor de bani, asupra acesteia, în momentul exercitării violenţelor.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia penală nr. 102/ A din 20 aprilie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor, obligându-i la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul U.M.M., care a solicitat, prin apărătorul său, casarea hotărârii, restituirea cauzei la parchet, pentru completarea urmăririi penale, iar în subsidiar, achitarea sa în baza art. 11 pct. 1 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului U.M.M. în săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi i) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76 lit. b) C. pen.
Astfel este dovedit, în baza declaraţiilor inculpaţilor coroborate cu declaraţiile părţii vătămate şi martorilor L.M., U.V., D.E., H.V., N.I., P.G. şi B.V. că, la data de 11 mai 2004, partea vătămată U.I., având asupra sa o sumă de bani, a fost atacată de cei doi inculpaţi, în urma agresiunii constatând că nu mai are această sumă de bani.
Având în vedere aceste probe, în mod corect, instanţele au condamnat pe inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, reţinând în favoarea inculpaţilor existenţa circumstanţelor prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen., întrucât anterior comiterii faptei au avut o comportare bună şi apoi s-au străduit să repare paguba produsă.
Întrucât criticile din recursul declarat sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a respinge recursul, cu obligarea recurentului inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.M.M. împotriva deciziei penale nr. 102/ A din 20 aprilie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4020/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4024/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
