ICCJ. Decizia nr. 4017/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4017/2005
Dosar nr. 2940/2005
Şedinţa publică din 30 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 410 din 5 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în dosar nr. 4099/2004, au fost dispuse următoarele:
În baza art. 208 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 74 şi art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul DINU PETRICĂ, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 192 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 74 şi art. 76 C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 192 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 74 şi art. 76 C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 211 alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), şi art. 74 şi art. 76 C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.
S-a dedus arestarea de la 29 iulie 2004 la zi şi s-a menţinut starea de arest.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.000.000 lei despăgubiri civile către F.A. şi F.V., moştenitoarele părţii vătămate, decedată F.I. şi la plata sumei de 4.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 800.000 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
În fapt, s-a reţinut că, în dimineaţa zilei de 28 iulie 2004, în jurul orei 8,00, inculpatul D.P., aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a mers la locuinţa părţii vătămate F.I., din satul Smadoviţa, pentru a-i cere suma de 100.000 lei pe care partea vătămată i-ar fi datorat-o pentru faptul că inculpatul ar fi chemat telefonic salvarea, în urmă cu mai multe săptămâni, pentru a-l duce la spital pe F.I.
Acesta din urmă, aflat la poarta locuinţei sale, a negat existenţa datoriei spunându-i inculpatului că i-a restituit în zilele trecute suma datorată însă inculpatul s-a enervat şi a pătruns fără drept în curtea locuinţei părţii vătămate sustrăgând de pe o masă un ceas deşteptător şi un aparat de radio.
Inculpatul a părăsit apoi locuinţa cu bunurile asupra sa şi a revenit, în jurul orei 13,00, a pătruns în aceleaşi condiţii în curtea locuinţei părţii vătămate şi i-a cerut să-i restituie suma datorată.
Fiind refuzat din nou de partea vătămată, inculpatul s-a repezit la acesta şi a început să-l lovească cu pumnii peste faţă până când l-a doborât la pământ. Profitând apoi de situaţia în care se afla partea vătămată, inculpatul a sustras o coasă care era rezemată de gardul din curte.
Din raportul de constatare medico-legală s-a reţinut că partea vătămată F.I. a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost acordate 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor.
În motivarea apelului s-a arătat, în esenţă, că este nejustificată reţinerea circumstanţelor atenuante faţă de împrejurările că inculpatul a avut o atitudine oscilantă şi nu a recunoscut constant faptele, că este recidivist şi că prejudiciul nu a fost recunoscut decât parţial.
Instanţa de apel a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova reţinând că pedeapsa rezultantă, de 5 ani închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatului.
S-a argumentat că faţă de starea de beţie în care se afla inculpatul la momentul săvârşirii faptelor, de modalitatea în care s-au consumat infracţiunile, avându-se în vedere şi natura bunurilor sustrase, cuantumul prejudiciului produs, reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului este justificată.
Referitor la atitudinea oscilantă a inculpatului s-a apreciat că aceasta s-a datorat stării de beţie în care s-a aflat şi a faptului că nu şi-a mai amintit împrejurările în care a comis faptele.
Împotriva deciziei instanţei de apel a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul declarat este inadmisibil.
Atâta vreme cât sentinţa de condamnare a fost atacată cu apel numai de procuror, căruia i-a fost respins apelul, recursul declarat de inculpat, care nu a exercitat calea de atac a apelului urmează a fi respins, ca inadmisibil, deoarece, potrivit art. 3851 alin. ultim C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora părţile nu au făcut apel, dacă legea prevede această cale de atac.
Inculpatul care nu a uzat de calea apelului ar fi putut introduce recurs numai dacă prin Decizia instanţei de apel, dată în soluţionarea apelului declarat de procuror, în cauza de faţă, i s-ar fi modificat situaţia în defavoare, ceea ce nu este cazul în speţă.
Aşa fiind, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpat în temeiul art. 38515 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul D.P. împotriva deciziei penale nr. 122 din 11 aprilie 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 iunie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4015/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 4020/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
---|