ICCJ. Decizia nr. 4170/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4170/2005
Dosar nr. 3375/2005
Şedinţa publică din 7 iulie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 105 din 21 martie 2005, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr. 1569/2004, în baza art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen., art. 176 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.S. la 20 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 211 alin. (1) C. pen., a mai condamnat pe acelaşi inculpat la 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen. şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 20 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 10 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la 8 februarie 2004 la zi.
S-a constat că în cauză nu există constituire de partea civilă şi, în temeiul art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 100.000 lei, dobândită prin săvârşirea infracţiunii de tâlhărie şi nerestituită persoanei vătămate.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat un cuţit din inox cu lama de 23 cm, mâner din plastic transparent cu lungimea de 13 cm, ridicat în baza procesului – verbal încheiat la 7 februarie 2004 de organele de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Giurgiu.
A fost obligat inculpatul la 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
S-a reţinut, că la data de 9 iulie 2002, pe fondul unor discuţii contradictorii, inculpatul i-a aplicat fratelui său P.D., cu un cuţit pe care îl avea asupra sa, o lovitură în zona toracică parasternal dreapta, provocându-i leziuni cu caracter vital după care, prin exercitare de violenţe asupra mamei sale P.F. a sustras din locuinţa părinţilor suma de 1.500.000 lei.
Din declaraţiile martorei P.F., mama inculpatului, rezultă că, în seara zilei de 7 februarie 2004, la domiciliul său a venit inculpatul aducându-i injurii şi ameninţări, pe motiv că a vândut fără ştirea lui o vacă şi o viţea, cerându-i apoi să-i dea banii şi începând să o lovească cu pumnii şi picioarele.
Întrucât P.D. care se afla culcat pe un pat, în aceeaşi cameră simţindu-se rău i-a spus inculpatului să nu o mai lovească pe mama sa, inculpatul l-a lovit cu pumnii şi picioarele, după care cu un cuţit ce îl avea asupra sa i-a aplicat o lovitură în zona pieptului. Ulterior inculpatul i-a spus martorei P.F. să îi dea banii iar aceasta de frică i-a dat toţi banii pe care îi avea în casă, respectiv suma de 1.500.000 lei.
La ieşirea din casă inculpatul i-a spus mamei sale că va lua şi calul.
Mai declară martora, că după plecarea inculpatului, victima P.D. se simţea foarte rău, pierdea mult sânge şi la scurt timp a decedat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia II-a penală, prin Decizia nr. 347/ A din 10 mai 2005, a respins, ca nefondat, apelul prin care inculpatul a cerut să-i fie redusă pedeapsa.
Declarând recurs împotriva acestor hotărâri, inculpatul a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice dată faptei în infracţiunea prevăzută de art. 322 alin. (2) C. pen., susţinând că între el şi victimă a fost o încăierare. În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei.
Recursul inculpatului nu este întemeiat.
Din probele administrate în cauză, rezultă că în urma unor discuţii contradictorii cu mama sa şi cu fratele său, P.D., inculpatul, aflat în stare de ebrietate i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură de cuţit în zona toracică dreaptă producându-i o leziune cu caracter letal. Este deci exclusă apărarea formulată de inculpat cu privire la încadrarea juridică dată faptei, infracţiunea prevăzută de art. 322 C. pen., presupunând, între altele, participarea la o încăierare între mai multe persoane şi nu o acţiune directă a inculpatului asupra victimei.
Referitor la pedeapsă, se constată că aceasta a fost bine individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Întrucât nu s-au constatat alte motive de casare susceptibile a fi examinate din oficiu, recursul inculpatului va fi respins, ca nefondat, din pedeapsă urmând a se deduce la zi perioada arestării preventive.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.S. împotriva deciziei penale nr. 347 din 10 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 8 februarie 2004 la 7 iulie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei (160 lei noi), din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei (40 lei noi), se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4166/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4173/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
