ICCJ. Decizia nr. 4162/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4162/2005
Dosar nr. 2421/2005
Şedinţa publică din 6 iulie 2005
Asupra recursului penal de faţă:
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1461 din 18 noiembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, în baza dispoziţiilor art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), a fost condamnat inculpatul N.I.L., zis L., la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1343 din 23 mai 2002, pronunţată de Judecătoria sector 4 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1838/2002 a Tribunalului Bucureşti, dispunându-se ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de pedeapsa de 2 ani închisoare, în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a luat act că partea vătămată D.L. nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 6.000.000 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, la data de 13 martie 2003, partea vătămată D.L., în vârstă de 14 ani, venind de la şcoală, s-a oprit în gangul blocului din str. Tache Gheorghe unde s-a întâlnit cu doi colegi.
Unul dintre aceştia i-a cerut telefonul mobil pentru a scrie nişte mesaje, moment în care s-au apropiat trei indivizi.
Martorul a cunoscut pe doi dintre ei în persoana numiţilor R.I.F. şi T.G.C.
În acest moment, partea vătămată a luat telefonul de la colegul său, iar cel de-al doilea individ pe care nu-l cunoştea a întrebat-o dacă au jocuri pe telefon, cerându-i-l. La refuzul acestuia, inculpatul i-a smuls aparatul din mână şi a fugit.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care au solicitat, inculpatul, reducerea pedepsei, iar parchetul majorarea ei.
Prin Decizia penală nr. 258 din 4 aprilie 2005, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de parchet, a desfiinţat în parte sentinţa şi în fond, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 ani închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1343 din 23 mai 2002 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti, urmând ca inculpatul să execute alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în total, pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat asupra aceleiaşi hotărâri.
În motivarea soluţiei, instanţa de apel a reţinut că în raport de gradul de pericol social concret al faptei comise, de persoana inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptei şi, este cunoscut cu antecedente penale, iar prejudiciul nu a fost acoperit, se impune majorarea pedepsei şi nicidecum reducerea ei.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs doar inculpatul care, în principal, a cerut achitarea susţinând că este nevinovat fapta nefiind comisă de el, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate prin menţinerea hotărârii pronunţată de instanţa de fond.
Criticile urmează a fi examinate în raport de prevederile cazurilor de casare înscrise în art. 3859 alin. (1) pct. 12 şi 14 C. proc. pen., constatându-se însă că ele nu pot atrage casarea hotărârilor recurate.
Recurentul inculpat nu a recunoscut că în seara de 13 februarie 2003 a sustras, prin violenţă, telefonul mobil de la partea vătămată D.L.
Această împrejurare însă nu poate exonera de răspundere penală pe inculpat, atâta timp cât, alte probe stabileşte fără echivoc faptul că inculpatul este autorul acestei tâlhării. În acest sens, se impun a fi amintite declaraţiile martorilor R.I.F. şi T.G.C., care în mode constant, în faza urmăririi penale au recunoscut în persoana inculpatului pe autorul faptei de tâlhărie.
Chiar dacă aceşti martori au revenit în instanţă asupra declaraţiilor iniţiale, această împrejurare este irelevantă în raport de declaraţiile martorilor P.M.D., N.F. coroborate cu cele ale părţii vătămate.
În contextul probator amintit este evidentă vinovăţia inculpatului în comiterea faptei dedusă judecăţii cât şi restul elementelor ce formează conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni.
Pentru aceste considerente soluţia de condamnare este legală şi temeinică, şi tot astfel, pedeapsa aplicată.
În raport de conduita procesuală nesinceră şi de gravitatea faptei comisă, în mod corect, inculpatului i-au fost înlăturate circumstanţele judiciare atenuante reţinute de instanţa de fond, fiindu-i aplicată o pedeapsă la limită minimă legală cu respectarea atât a dispoziţiilor art. 109 C. pen., cât şi ale art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Aşa fiind, nu se constată motive care să justifice menţinerea pedepsei stabilită de instanţa de fond şi neconstatându-se nici alte motive de casare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I.L. împotriva deciziei penale nr. 258 din 4 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4152/2005. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4165/2005. Penal. Contestaţie la executare.... → |
|---|
