ICCJ. Decizia nr. 4211/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4211/2005
Dosar nr. 3304/2005
Şedinţa publică din 8 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 102 din 24 martie 2005, Tribunalul Arad a condamnatul pe inculpatul B.A., la:
- 10 ani închisoare, pentru tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 175 lit. a), e) şi i) C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. (parte vătămată L.L.);
- 11 ani închisoare, pentru tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 176 lit. c) C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. (parte vătămată M.F.);
- un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (parte vătămată L.L.);
- un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (parte vătămată M.F.).
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat graţiate pedepsele de un an închisoare aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen.
Conform art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 10 ani şi 11 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea pe care a sporit-o cu un an, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest şi s-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 01 iunie 2002 la zi.
Conform art. 113 alin. (3) C. pen., inculpatul a fost obligat la tratament medical.
Instanţa l-a obligat pe inculpat la 105.000.000 lei despăgubiri civile către partea vătămată M.F.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurator asupra imobilului proprietatea inculpatului.
Conform art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuţitul corp delict.
Inculpatul a fost obligat la 15.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, că la 19 aprilie 2002, inculpatul s-a prezentat la cabinetul stomatologic din comuna Secusigiu pentru remedierea unei lucrări dentare ocazie cu care a avut discuţii contradictorii cu soţul medicului stomatolog L.L.
S-a îndreptat apoi spre centrul comunei unde a adunat o grămadă de pietre pe care a aşezat-o pe o masă din grădina unui bufet unde a rămas în aşteptare până în momentul în care medicul stomatolog urma să treacă pe şosea cu maşina.
În jurul orei 14,00, partea vătămată L.L. a plecat de la cabinet cu autoturismul său însoţită de asistenta medicală S.M. Când autoturismul condus de partea vătămată a ajuns în dreptul inculpatului, acesta a început să arunce cu pietre în autoturism izbind geamul lateral stânga faţă care s-a spart iar piatra a pătruns în interior.
S-a reţinut că potrivit actului medico-legal nr. 318/ A din 22 aprilie 2002 al S.J.M.L. Arad, partea vătămată L.L. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile îngrijiri medicale produse prin tăiere cu cioburi produse din impactul asupra geamului.
S-a stabilit că piatra aruncată de inculpat a pătruns prin geam trecând pe la ceafa părţii vătămate, după care a lovit-o pe martora S.M. în umăr de unde a ricoşat pe bancheta din spate.
Autoturismul circula pe şosea cu 50-60 km/oră în momentul impactului, iar şoseaua este mărginită de şanţuri adânci de 1,5 m.
Instanţa de fond a reţinut starea de fapt mai sus arătată în baza declaraţiilor părţii vătămate L.L., a martorilor S.M., L.A., I.D. şi a raportului medico-legal întocmit în cauză.
Ulterior, la 31 mai 2002, inculpatul B.A. s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate M.F. în comuna Secusigin pentru a cumpăra vin. Partea vătămată l-a servit cu vin, cafea şi mâncare.
La un moment dat, după o banală controversă inculpatul a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri de cuţit în abdomen şi torace. Partea vătămată s-a refugiat în locuinţa martorului F.N., timp în care inculpatul a revenit înarmat cu o furcă metalică, a continuat s-o lovească pe partea vătămată atât cu furca cât şi cu cuţitul. La intervenţia martorului, inculpatul a întrerupt agresiunea asupra părţii vătămate dar i-a spart geamurile casei cu furca.
Ulterior, partea vătămată a fost transportată la Spitalul Judeţean Arad unde a primit îngrijiri medicale.
Din raportul medico-legală nr. 339 din 3 iunie 2002 al S.J.M.L. Arad, rezultă că partea vătămată M.F. a suferit vătămări produse prin agresiunea inculpatului, care au necesitat 14-15 zile îngrijiri medicale.
Starea de fapt a fost reţinută din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile părţii vătămate coroborate cu declaraţiile inculpatului şi ale martorilor F.N., F.S., A.T., raportul medico-legal şi planşele cu fotografii judiciare operative.
Instanţa de fond a reţinut că faptele astfel cum au fost descrise întrunesc elementele a două infracţiuni de tentativă la omor, una în formă calificată, cealaltă în formă deosebit de gravă şi două infracţiuni de distrugere.
S-a motivat că în ambele situaţii inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide. În prima situaţie această intenţie rezultă din împrejurarea că inculpatul s-a pregătit îndelung să agreseze partea vătămată pe care a aşteptat-o să apară în raza lui de acţiune, a lovit cu putere în parbrizul autoturismului cu un obiect contondent, deci în măsură să omoare persoana asupra căreia era aruncat. Faptul că partea vătămată circula cu autoturismul în zona locului faptei unde de o parte şi de alta a şoselei erau şanţuri adânci, motivează instanţa, sunt de natură să întărească convingerea că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide.
Cât priveşte a doua tentativă de omor săvârşită de inculpat asupra părţii vătămate M.F. instanţa de fond reţine că multitudinea loviturilor aplicate acesteia, instrumentul folosit, cuţitul, demonstrează că acesta a acţionat cu intenţia de a ucide, fiind întrerupt de intervenţia martorului F.N.
Prin Decizia penală nr. 169/ A din 9 mai 2005, Curtea de Apel Timişoara a respins apelul inculpatului ca nefondat.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care critică hotărârile pronunţate pentru modul de individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă, caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză inculpatul a comis două tentative de omor pedepsibile, între care aceea referitoare la omorul deosebit de grav se pedepseşte conform art. 21 alin. (3) cu închisoare de la 10 la 25 ani.
Or, pedeapsa rezultantă este situată aproape de limita minimă prevăzută de lege pentru această infracţiune.
În condiţiile în care inculpatul a comis două infracţiuni contra vieţii, iar în cauză nu există împrejurări de natură să atenueze răspunderea lui penală, pedeapsa rezultantă este just individualizată.
Examinând cauza şi potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că nu sunt nici alte motive de casare care ar putea influenţa favorabil situaţia inculpatului.
Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul, ca nefondat, va computa prevenţia şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva deciziei penale nr. 169/ A din 9 mai 2005 a Curţii de Apel Timişoara.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 1 iunie 2002 la 8 iulie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4203/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4213/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... → |
|---|
