ICCJ. Decizia nr. 5138/2005. Penal. Art. 208 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5138/2005
Dosar nr. 3823/2005
Şedinţa publică din 13 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 109 din 15 martie 2005, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 2944/2004, inculpatul G.D. a fost condamnat, în baza art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., la o pedeapsă de un an închisoare.
De asemenea, în baza art. 78 alin. (2) din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a fost condamnat la o pedeapsă de 5 luni închisoare.
În temeiul art. 33 şi art. 34 C. pen., pedepsele, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art. 82 C. pen., şi s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
S-a constatat recuperat integral, prin restituire, prejudiciul cauzat S.N.P. P. – Schela S.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
La data de 17 septembrie 2003, organele de poliţie au oprit pentru control, pe raza comunei Cruşet, judeţul Dolj, autoturismul condus de inculpatul G.D., care avea permisul de conducere suspendat.
Cu acel prilej, s-a constatat că în autoturism, în locul banchetei din spate, se aflau 10 recipiente din material plastic cu o capacitate de 30 litri fiecare, pline cu un produs petrolier.
S-au recoltat probe din cele 10 bidoane şi din rezervorul autoturismului care s-au trimis Laboratorului de analize fizico-chimice Tg. Jiu din cadrul S.N.P. P. şi prin comparaţie cu proba recoltată de la o sondă aparţinând părţii civile, s-a constatat că toate trei sunt asemănătoare.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului s-a găsit o roată de ventil care foloseşte la închiderea şi deschiderea ventilelor de la sonde, iar în urma experimentului judiciar din data de 18 septembrie 2003, s-a stabilit că roata respectivă este de fapt roata care lipseşte de la sondă, întrucât urmele de vopsea de pe instalaţie şi de pe roata de ventil au aceeaşi culoare albastră.
Iniţial inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul, dar credea că-i expirase suspendarea, susţinând că a cumpărat 300 litri produs petrolier de la o persoană necunoscută, iar cele 10 bidoane le împrumutase de la martorul R.M.
În faţa instanţei de fond, inculpatul a revenit asupra declaraţiei şi a susţinut că bidoanele îi aparţin, că autoturismul a fost condus de fratele său G.N. şi că motorina a cumpărat-o de la un şofer ce conducea un autovehicul marca Raba, pe traseul spre comuna Fărcaş.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul, acesta din urmă fără a indica în scris motivele şi fără a se prezenta pentru susţinerea orală a acestora, iar apărătorul său a lăsat la aprecierea instanţei soluţia ce o va pronunţa.
În apelul său, parchetul a criticat hotărârea pentru nelegalitate, întrucât în mod greşit s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., deşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de furt calificat în condiţiile cauzei de faţă este mai mare de 15 ani, cu precizarea că există posibilitatea aplicării dispoziţiilor referitoare la suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere.
Prin Decizia nr. 194 din 30 mai 2005, pronunţată în dosarul nr. 791/P/2005, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de parchet, a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată, şi a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare de 3 ani.
Inculpatul G.D. a fost obligat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen., şi i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
De asemenea, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva aceleiaşi sentinţe.
Nemulţumit de soluţia instanţei de apel, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin apărătorul ales, inculpatul a solicitat casarea hotărârilor atacate, şi achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât în cauză nu există probe din care să rezulte că ar fi comis faptele reţinute în sarcina sa.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate cât şi din oficiu cauza, potrivit art. 3899 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 3856 şi art. 3857 alin. (1) C. proc. pen., constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Susţinerile inculpatului potrivit cărora cel care a condus autoturismul în care au fost găsite cele 10 canistre cu produs petrolier a fost fratele său G.N. şi că ar fi cumpărat 300 de litri de motorină de la un şofer necunoscut nu pot fi primite.
Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile iniţiale (cea olograf şi cea pe formular de învinuit) inculpatul a condus personal autoturismul său, fiind oprit pentru control de către organele de poliţie.
Chiar dacă ulterior a revenit asupra acestor afirmaţii, declarând că fratele său s-a aflat la volan, fapt confirmat de acesta şi de martorii M.N. şi M.J.I., poziţia sa nu poate fi luată în seamă, venind în contradicţie cu procesul verbal de constatare întocmit de către organele de poliţie şi cu declaraţiile martorului ocular P.E.I.
Depoziţia acestui martor, conform căreia pe terasa localului în dreptul căruia a fost oprit autoturismul nu se afla nici o persoană, obligă instanţa să înlăture declaraţiile martorilor M.N. şi M.J.I. (există evidente inadvertenţe şi între declaraţiile celor doi), potrivit cărora fratele inculpatului, a condus autoturismul.
Este de remarcat faptul că în situaţia în care martorul G.N. ar fi fost cel care condusese autoturismul până în localitatea Slămneşti, era firesc ca, în momentul în care martorii i-au comunicat că inculpatul plecase la postul de poliţie, să îl urmeze de îndată, cunoscând că acesta are permisul suspendat. Neîntâmplându-se aşa, apare evident faptul că fratele inculpatului nu s-a aflat în acea zi în acel loc, autoturismul fiind condus de către inculpat.
Înalta Curte nu poate reţine nici faptul că inculpatul ar fi cumpărat produsul petrolier respectiv.
Aşa cum rezultă din buletinele de analiză nr. 7053 şi 7054 din 18 septembrie 2003 examenul de laborator a confirmat că probele ridicate din canistrele inculpatului cât cele provenite de la sonda nr. 3702 S. conţin acelaşi produs petrolier B.O. (condens), a cărui valoare este de 7265 lei/kg şi nu motorină astfel cum susţin că a cumpărat inculpatul.
Faptul că a avut acces la sonda respectivă îl demonstrează roata de ventil descoperită la domiciliul inculpatului.
Mai mult decât atât, câtă vreme în rezervorul autoturismului Dacia 1310 (motor pe benzină) s-a găsit acelaşi tip de produs petrolier cu cel aflat în bidoane, apare evident faptul că nu poate fi primită apărarea inculpatului că a cumpărat motorină.
Aşa fiind, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, cu opinie majoritară, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu majoritate de voturi:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.D. împotriva deciziei penale nr. 194 din 30 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă pe recurent la plata sumei de 120 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5112/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5169/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
