ICCJ. Decizia nr. 5495/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Prin sentința penală nr. 90/ P din 14 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 1 lit. b), art. 6,art. 8 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul M.A., la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare.

în baza art. 65 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și c) C. pen., pe durata unui termen de 3 ani.

în baza art. 25, raportat la art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP), cu aplicarea art. 29 alin. (1) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 pedepse de câte un an închisoare.

în baza art. 33 lit. a) C. pen., și art. 34 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), și alăturat pedeapsa complementară de mai sus.

în baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii de mai sus, durata reținerii și a arestului preventiv, începând din 21 iunie 2004 la zi.

în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

în baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea în favoarea statului a sumei de 600 milioane lei, sens în care a fost obligat inculpatul la plata acestei sume în favoarea statului.

în baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea în favoarea statului a utilajelor indisponibilizate conform procesului verbal din 22 iunie 2004 și lăsate în custodia conducerii SC A.C. SRL reprezentată prin M.E., respectiv următoarele:

- compresor tip KTI 500 G, seria 54082/1980;

- două cărucioare industriale;

- freză tip FU S32 seria 2905/1987;

- strung 402 număr de fabricație 91 SN5/1119 număr de inventar 41825;

- două dulapuri industriale pentru scule;

- transpalet fără serie de identificare număr de inventar 61021;

- mașină de îndoit tablă fără serie de identificare la vedere;

- strung mic având aplicată o plăcuță metalică cu mențiunea I.C. inventar 41491;

- polizor cu ax cu două discuri, număr de inventar 40431;

- mașină de găurit tip 4 GC 02502 seria 24938/1988 număr de inventar 416563.

în baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 27 milioane lei.

în baza art. 30 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus publicarea prezentei hotărâri judecătorești, după rămânerea definitivă, într-un ziar local, respectiv J.B.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

în urma A.G.A. din data de 19 iulie 2000 s-a hotărât numirea administratorului SC C. SA Oradea, persoană juridică M.T. SRL reprezentată permanent de inculpatul M.A., organizarea, conducerea și gestionarea întregii sale activități.

Prin decizia A.G.A. SC C. SA Oradea din 13 martie 2002 conform procesului verbal întocmit, s-a aprobat valorificarea utilajelor, ultima soluție fiind valorificarea acestor utilaje ca fier vechi.

Din conținutul procesului - verbal nu rezultă un preț prestabilit prin vânzare, ci doar o limitare minimă a acestuia, respectiv dacă nu va fi posibil să fie vândut ca utilaje, aceste mijloace să fie vândute la preț de fier vechi.

De aducerea la îndeplinirea a hotărârii A.G.A. urma să se ocupe inculpatul, în calitate de administrator al firmei și consiliul de administrație, decizia cu privire la preț, în limitele arătate, condițiile de vânzare și negocieri aparținând inculpatului.

La începutul anului 2002, aflând despre intenția vânzării prin licitație publică a unei cantități însemnate de mijloace fixe, martorii C.M.A. și Ț.V.A. s-au deplasat la sediul SC C. SA Oradea și au discutat cu directorul executiv C.F., comunicându-i că sunt interesați de toate mijloacele fixe, echipamentele, instalațiile și obiectele de inventar, piese de schimb, pe care societatea le deținea până în acel moment.

Cu acea ocazie au aflat că persoana desemnată să se ocupe de vânzarea respectivelor utilaje este inculpatul M.A.

în urma unor discuții telefonice, martorii C.M.A., Ț.V.A., C.N. au avut o primă întâlnire cu inculpatul în stația de distribuție carburanți și i-au comunicat acestuia intenția lor de a achiziționa în bloc toate utilajele disponibile ale societății și valorificarea lor ca deșeuri vechi.

Inculpatul a afirmat că nu este pregătit pentru această ofertă și le-a cerut un răgaz de aproximativ 3 săptămâni pentru a realiza o inventariere și o evaluare a acestor utilaje. în acest sens, inculpatul a dispus directorului economic, martora K.M., să întocmească o listă a mijloacelor disponibile, care să cuprindă denumirea utilajelor, cantitatea, valoarea de inventar, valoarea totală și valoarea neamortizată. Conform acestei liste întocmite, valoarea totală a utilajelor disponibile de a fi valorificate era 4.057.600.712 lei, valoarea totală neamortizată, 1.009.745.956 lei.

Tot din dispoziția inculpatului, în aceeași perioadă, numitul I.A., mecanic - șef al societății, a întocmit o situație cu toate utilajele disponibile în care a precizat fiecare utilaj cu datele tehnice și inventarierea numerică a fiecăruia. După aproximativ o lună, de la prima întâlnire cu inculpatul M.A., timp în care au mai discutat telefonic, martorii C.M.A., Ț.V.A., C.N. și G.I., s-au întâlnit și au discutat cu inculpatul M.A. la o masă în incinta unui restaurant din localitatea Bizușa, jud. Sălaj. Cu ocazia acelei discuții, inculpatul M.A. a afirmat că a terminat inventarierea și evaluarea tuturor mijloacelor fixe și că prețul cu care ar fi dispus să vândă este în jurul valorii de 6 miliarde lei. Intenționând să cumpere cât mai ieftin posibil martorii C.M.A. și Ț.V.A., au întrebat dacă se poate negocia. De față fiind și martorii C.N. și G.I., inculpatul M.A. le-a comunicat că este dispus să reducă prețul de vânzare pentru toate utilajele, echipamentele și piesele de schimb până la suma de 4 miliarde lei, cu plata eșalonată în 3 rate și le-a pretins în schimb o sumă cuprinsă între 500 milioane și un miliard lei precum și toate utilajele din secția de întreținere de la SC C. SA Oradea. Inculpatul M.A. a comunicat celor patru că au la dispoziție un termen de 15 zile în care să se hotărască și să comunice hotărârea lor, el având și alte oferte pentru achiziționarea utilajelor.

Martorii C.N. și G.I. nu aveau sumele de bani și s-au retras din respectiva afacere, iar martorii C.M.A. și Ț.V.A. l-au cooptat în această afacere pe martorul O.P.L., administrator la SC P.P. SRL Zalău comunicându-i totodată și înțelegerea pe care cei doi au avut-o cu inculpatul M.A.

Martorul O.P.L. împreună cu C.M.A., Ț.V.A. și G.G., un colaborator al acestora, s-au deplasat la sediul societății C. pentru a face și martorul O.P.L. o evaluare a respectivelor utilaje, instalații, echipamente și piese de schimb disponibile. Martorul O.P.L. cunoscător al utilajelor și echipamentelor din industria textilă, a mai dezmembrat utilaje din domeniul textil, după ce a făcut o evaluare, a comunicat martorilor C.M.A., Ț.V.A. și G.G. că este dispus să cheltuiască pentru toate utilajele, echipamentele și piesele de schimb, suma de 4 miliarde de lei, sumă în care să fie cuprins prețul de contract al utilajelor, comisionul inculpatului M.A. precum și comisioanele martorilor C.M.A., Ț.V.A. și G.G. în urma mai multor discuții telefonice s-a stabilit ca prețul de contract al utilajelor să fie de 3 miliarde de lei, mita pentru inculpatul M.A. să fie în sumă de 600 milioane lei plus o parte din utilajele din secția de întreținere, restul până la 4 miliarde, urmând să revină martorilor C.M.A., Ț.V.A. și G.G., sub formă de comision.

Urmare a acestor neînțelegeri, la data de 23 mai 2002, martorul C.M.A., ca reprezentant al SC S.I. SRL Zalău, a facturat și încasat prin bancă suma de 310 milioane lei de la SC P.P. SRL Zalău, reprezentând comision și servicii prestate. Martorul C.M.A. a ridicat în numerar suma de 300 milioane lei și împreună cu alte 300 milioane lei ridicați în numerar de martorul O.P.L. din contul societății sale deci în total suma de 600 milioane lei, a fost pusă în portbagajul autoturismului Daewo Leganza aparținând martorului O.P.L. Imediat după ridicarea acestor sume în numerar, anterior semnării contractului de vânzare a utilajelor, martorul O.P.L. a virat în contul SC C. SA Oradea suma de 600 milioane lei cu titlu de avansa pentru utilajele ce urma să le cumpere.

Conform unei înțelegeri prealabile stabilite, în data de 22 mai 2002, martorii O.P.L., C.M.A., G.G. și Ț.V.A. s-au întâlnit la sediul SC C. SA Oradea cu inculpatul M.A. cu scopul de a semna contractul de vânzare - cumpărare în condițiile și termenii impuși de inculpatul M.A.

Martorii O.P.L., C.M.A., G.G. și Ț.V.A. s-au întâlnit în fața sediului societății C., au intrat în sediul firmei unde s-au întâlnit cu inculpatul M.A. și directorul general C.F. și au avut unele discuții cu caracter general. Martorii C.M.A., G.G. și Ț.V.A. împreună cu C.F. au ieșit din birou, au rămas doar martorul O.P.L. și inculpatul M.A. care au semnat contractul de vânzare - cumpărare a respectivelor utilaje, înregistrat sub nr. 239 din 23 mai 2002.

După semnarea respectivului contract, martorul O.P.L. împreună cu inculpatul M.A. s-au deplasat cu autoturismul acestuia din urmă la restaurantul motelului M. din Oradea iar martorii C.M.A., G.G. și Ț.V.A., la solicitarea inculpatului M.A. s-au deplasat cu autoturismul Daewo Leganza, la B.T., sucursala Oradea, și Casa de schimb valutar aparținând SC S. SRL Oradea, unde au schimbat mare parte din cei 600 milioane lei, în valută, respectiv 10.300 dolari S.U.A. și 7.100 Euro. Cealaltă parte din suma de 600 milioane lei, circa 30 milioane lei, nu au reușit să o schimbe deoarece a fost ridicată din bancă sub formă de monede metalice.

După realizarea schimbului valutar, martorii C.M.A., G.G. și Ț.V.A. s-au deplasat cu autoturismul Daewo Leganza și au oprit în parcarea din curtea motelului M.

Martorul G.G., având asupra sa valuta obținută în urma schimbului valutar, s-a așezat la masa la care se aflau martorul O.P.L. și inculpatul M.A. și a dat inculpatului M.A. suma de 10.300 dolari S.U.A. și 7.100 Euro, afirmând că restul sumei până la 600 milioane lei și aflată sub monedă, nu a reușit să o schimbe în valută.

Martorul G.G. s-a așezat apoi la masa la care se aflau martorii C.M.A. și Ț.V.A. unde au servit masa. După aproximativ 30 de minute, s-au ridicat de la masă, inculpatul M.A. a urcat în mașina sa, un autoturism de teren, urmat fiind de martorii O.P.L., C.M.A., G.G. și Ț.V.A. și au oprit în fața magazinului de piese - auto aparținând SC C. SRL Oradea. Inculpatul M.A. a achiziționat un acumulator ce a fost montat pe mașina sa de către martorii G.G. și Ț.V.A.. în acest timp, martorul C.M.A. a luat cei patru săculeți cu monede, din portbagajul autoturismului Daewo Leganza și i-a pus în mașina de teren aparținând inculpatului M.A.

Pentru a justifica în documentele contabile ale SC C. SA Oradea, numita C.F. a întocmit decizia nr. 242 și procesul - verbal de licitație nr. 17 din 23 mai 2002, a chemat pe învinuiții I.A., B.C., P.I. și P.F. comunicându-le că s-a semnat contractul de vânzare a utilajelor cu SC P.P. SRL Zalău pentru suma de 3 miliarde lei, și le-a cerut acestora să semneze atât decizia cât și procesul verbal de licitație nr. 17 din 23 mai 2002.

I.A., B.C., P.I. și P.F. au semnat procesul verbal de licitație nr. 17 din 23 mai 2002, deși au constatat că în conținutul său cuprindea fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului.

După semnarea contractului de vânzare - cumpărare a utilajelor, inculpatul M.A. a comunicat martorului I.A. că o parte din utilajele aflate în secția de întreținere a societății C. sunt ale lui și chiar le-a indicat, acesta notându-și pe o coală de hârtie. La data de 31 iulie 2002, conform avizului de însoțire a mărfii, seria SY AAA nr. 2200294, aceste utilaje au fost transportate la Dej și predate inculpatului M.A. la atelierul aparținând unei societăți a acestuia.

După declarațiile date în fața organelor de cercetare ale poliției din cadrul I.P.J. Sălaj, martorul O.P.L. a fost contactat telefonic de către inculpatul M.A. s-au întâlnit la un restaurant din Zalău, ocazie cu care inculpatul M.A. i-a reproșat că a dat declarații împotriva sa și a solicitat imperativ ca în cazul în care va mai fi audiat să-și schimbe declarația și să nu mai afirme că i-a dat cele 600 milioane lei pentru a reduce prețul de vânzare a utilajelor și a semna contractul de vânzare - cumpărare. în aceeași perioadă inculpatul M.A. a discutat telefonic cu martorul Ț.V.A., reproșându-i acestuia că l-a reclamat și i-a cerut ca în cazul în care va mai fi chemat pentru audieri să-și retragă declarația și să nu mai afirme că inculpatul M.A. a primit vreo sumă de bani pentru semnarea acelui contract.

împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul solicitând desființarea hotărârii atacate, în sensul de a se dispune achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, precum și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea celor două infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr. 109/ A din 31 mai 2005, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.A. pe care l-a obligat să plătească în favoarea statului suma de 2.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

în baza art. 160b C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și a dedus din pedeapsă arestul preventiv până la data de 31 mai 2005.

împotriva deciziei Curții de Apel, inculpatul M.A. a declarat recurs solicitând casarea celor două hotărâri judecătorești iar pe fond, în principal achitarea în baza dispozițiilor art. 11 alin. (2) lit. a), raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. a) pentru ambele fapte, în subsidiar solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în baza dispozițiilor art. 38515 alin. (4) pentru administrarea de probe.

Inculpatul a mai solicitat, de asemenea, și aplicarea unei pedepse sub minimul special de 3 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 76 alin. (1) pct. c C. pen.

Recursul declarat de inculpatul M.A., este fondat și urmează a fi admis numai cu privire la greșita condamnare a acestuia pentru două infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă.

Examinându-se actele și lucrările dosarului se constată că celor două fapte prevăzute de art. 25, raportat la art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP), cu referire la art. 29 C. pen., le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii respectiv subiectul pasiv având în vedere că persoanele care au fost instigate la infracțiunea de mărturie mincinoasă nu aveau calitatea de martori ci calitatea de făptuitori. Astfel numiții O.P.L. și Ț.V.A. în momentul instigării lor la infracțiunea de mărturie mincinoasă aveau calitatea de făptuitori ei devenind martori denunțători ulterior, după ce au beneficiat de dispozițiile codului penal referitoare la desistare fiind scoși de sub urmărire penală, astfel cum rezultă din rechizitoriu.

Pe de altă parte infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă există numai dacă acțiunea de instigare are caracter insistent. în cauză se constată că inculpatul a formulat simple cereri către cei doi făptuitori O.P.L. și Ț.V.A. solicitându-le acestora ca în cazul în care vor mai fi chemați pentru audieri să-și retragă declarațiile și să nu mai afirme că el ar fi primit vreo sumă de bani pentru semnarea contractului, fără să fie dovedită vreo insistență în săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. în aceste condiții se constată că acțiunea de instigare nu a produs efect nefiind făcută cu insistență.

Pentru aceste considerente recursul declarat de inculpatul M.A. va fi admis iar în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., acesta va fi achitat pentru două infracțiuni prevăzute de art. 25, raportat la art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP), cu referire la art. 29 alin. (1) C. pen.

Cu privire însă la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, instanța de fond interpretând, probele administrate în cauză, a stabilit corect vinovăția inculpatului pentru săvârșirea acestei fapte. Astfel, fapta inculpatului care în calitate de administrator al societății comerciale, a pretins o sumă cuprinsă între 500 milioane lei și un miliard de lei și un număr de 10 utilaje pentru a reduce prețul de vânzare al utilajelor aparținând SC C. SA Oradea și a semnat contractul de vânzare - cumpărare a respectivelor utilaje cu O.P.L., reprezentant al SC P.P. S.R.L. Zalău și care a primit efectiv suma de 600 milioane de lei și cele 10 utilaje, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în baza căruia instanța corect l-a condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare în detenție și o pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. a), b) și c) pe o durată de 3 ani.

De asemenea, în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, reflectat în modul și împrejurările în care inculpatul a săvârșit infracțiunea, precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului (o conduită bună înainte de săvârșirea faptei, studii universitare) dar și față de cuantumul ridicat al sumei și bunurilor primite cu titlu de mită, de atitudinea de nerecunoaștere a inculpatului manifestată pe parcursul procesului penal, contrar probelor concrete de vinovăție administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, se constată că instanța de fond care a aplicat pedeapsa pentru infracțiunea de luare de mită și cea de apel care a menținut-o în cuantumul stabilit de prima instanță, au făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

în consecință, prin admiterea recursului inculpatului M.A. se vor casa ambele hotărâri numai cu privire la condamnarea inculpatului pentru două infracțiuni de instigare la mărturie mincinoasă prevăzute de art. 25, raportat la art. 260, cu referire la art. 29 C. pen., urmând ca acesta să fie achitat pentru cele două infracțiuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 21 iunie la 29 septembrie 2005.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

← ICCJ. Decizia nr. 5496/2005. Penal  ICCJ. Decizia nr. 5498/2005. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5495/2005. Penal