ICCJ. Decizia nr. 6607/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6607/2005
Dosar nr. 5255/2005
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 242 din 16 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Argeş inculpatul B.C. condamnat, la 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) cu aplicaţia art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă de 1453 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 18 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 13/1993 a Tribunalului Argeş, contopindu-se acest rest cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, dispunându-se să se execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani, sporită cu un an, în total 11 ani închisoare, în condiţii de penitenciar.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus arestul preventiv, începând cu 17 decembrie 2004.
S-a constatat că partea vătămată G.A. nu a solicitat despăgubiri civile.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt.
La data de 16 decembrie 2004, inculpatul B.C., însoţit de concubina sa martora O.S., pentru a se întoarce la domiciliu său în comuna Ţiţeşti a oprit un autoturism taxi condus de partea vătămată G.A.
Ajuns la domiciliul inculpatul a solicitat părţii vătămate să oprească autoturismul, după care i-a reproşat că i-a cerut o sumă prea mare. În continuare inculpatul ameninţând cu moartea partea vătămată i-a luat toţi banii pe care partea vătămată îi avea asupra situaţie în care de teamă aceasta a acceptat. Nemulţumit cu suma de 400.000 lei prin ameninţare inculpatul a controlat în buzunar partea vătămată, luându-i suma de 500.000 lei şi telefonul mobil.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul solicitând reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 175 din 28 iulie 2005, Curtea de Apel Ploieşti a respins apelul inculpatului hotărâre ce a fost recurată cu termen legal pe care a criticat-o cu netemeinicie sub aspectul prezentei individualizări a pedepsei considerând-o prea aspră.
Recursul inculpatului nu este întemeiat.
Făcând o analiză completă a probelor administrate instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrând just în dispoziţiile legale infracţiunea săvârşită de acesta.
Referitor la pedeapsă se constată că instanţa de apel a făcut o interpretare corectă a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, pericolul social concret al faptei comise de inculpat a fost apreciat la valoarea socială în condiţiile în care a fost realizată activitatea infracţională.
Pe de altă parte, insuficienţa elementelor necesare pentru reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului a fost bine constată de instanţa de apel care apreciind în ansamblu comportarea inculpatului anterior şi ulterior comiterii faptei, a stabilit o pedeapsă spre maximul special prevăzut de dispoziţia legală incriminatoare.
O altfel de interpretare a elementelor pe baza cărora se stabileşte sancţiunea penală într-o cauză, cu consecinţe atât de grave ar contraveni dispoziţiilor art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei, astfel că în mod just nu se impune, reducerea pedepsei.
Pentru acelaşi considerent, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C. împotriva deciziei penale nr. 175 din 28 iulie 2005 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 17 decembrie 2004 la 23 noiembrie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 6604/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 175 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 6608/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
---|