ICCJ. Decizia nr. 6776/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6776/2005
Dosar nr. 5929/2005
Şedinţa publică din 2 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 838 din 8 iunie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul M.R.G., la 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 alin. (2) C. pen., s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză, cu restul de 720 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3410/2000 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 658/2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpatul fiind arestat la data de 1 iunie 2000 şi liberat la 2 iunie 2004, în final acesta având de executat 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În temeiul art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
S-a luat act că partea vătămată G.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind acoperit integral.
S-a luat act că inculpatul a fost arestat în prezenta cauză, 24 de ore, în ziua de 2 decembrie 2004, în prezent fiind arestat în altă cauză.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000.000 cheltuieli judiciare statului.
S-a reţinut că, în ziua de 2 decembrie 2004, inculpatul M.R.G. a consumat băuturi alcoolice în mai multe localuri din sectorul 4. Fiind în stare de ebrietate, a intrat în incinta magazinului M.S.M. SRL din şoseaua Giurgiului, pentru a cumpăra băuturi alcoolice şi a luat din raft spray-uri Nivea, pe care le-a ascuns sub haină. În momentul în care intenţiona să părăsească magazinul, a fost oprit pentru control de martora P.I.F., angajată în funcţia de supraveghetor.
Inculpatul nu s-a supus controlului şi s-a îndreptat spre ieşire, unde a fost oprit de martorul S.D., iar sub geaca cu care era îmbrăcat, au fost găsite bunurile sustrase din magazin.
Pentru lămurirea acestui aspect, martorii l-au condus pe inculpat în biroul şefului de magazin, şi pentru a-şi asigura scăparea, le-a agresat fizic pe numitele G.L. şi P.I.F.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, inculpatul M.R.G., criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei aplicate, arătând că instanţa de fond nu a avut în vedere conduita bună avută înainte de săvârşirea faptei, atitudinea de recunoaştere şi regret manifestată pe parcursul procesului penal, precum şi valoarea mică a prejudiciului, care de altfel a fost recuperat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 599 din 3 august 2005, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, a constatat că acesta este arestat în altă cauză şi l-a obligat la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 1.000.000 lei, onorariu avocat oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul M.R.G., reiterând motivul din apel, referitor la reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţele, la dozarea pedepsei au avut în vedere pe lângă pericol social al faptei, atât împrejurările în care s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale, aspecte ce se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât recursul bazat pe reiterarea aceleiaşi critici, apare ca nefondat şi va fi respins ca atare.
Se constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.R.G. împotriva deciziei penale nr. 599 din 3 august 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 220 RON (2.200.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6774/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6778/2005. Penal. Art. 217 Cod Penal. Recurs → |
|---|
